Sărbătorită cu mare evlavie pe 7 decembrie, sărbătoarea Sfintei Filofteia a adunat peste o mie de credincioşi la Mănăstirea Curtea de Argeş, ca să atingă moaştele făcătoare de minuni.
Protectoarea Ţării Româneşti de peste 600 de ani şi ocrotitoarea tinerilor şi a femeilor, puţini ştiu că cea mai tânără martiră din lume ascunde însă un blestem.
Descoperit în urmă cu 6 ani, meşterii care au recondiţionat racla în care se odihnesc moaştele Sfintei au descoperit pe săculeţul care învelea moaştele un text vechi transmis pe 10 mai 1791 de către Mitropolitul Cosma.
Speriat de gândul că moaştele ar putea fi împrăştiate, acesta i-a poruncit lui Arhimandritului Parthenie să păstreze trupul Sfintei Filofteia într-un săculeţ de bogasin şi să îi lase doar mâna dreaptă descoperită pentru a fi sărutată de enoriaşi. Dar, „să se ferească cel care va cuteza să ciupească cât de puţin din sfintele moaşte, căci am pus blestem asupra lor”, stă consemnat pe săculeţul care înveleşte sfintele moaşte.
Povestea fetiţei de 12 ani, cea mai tânără martiră din lume
Povestea scurtei sale vieţi şi modul tragic în care a murit reprezintă una dintre cele mai triste martirizări ale creştinităţii.
Rămasă orfană de mică, se ştie că Filofteia era o copilă milostivă care obişnuia să împartă mâncarea cu cei săraci. Astfel că, într-o zi, fetiţa a fost surprinsă de tatăl său şi, într-un moment de mânie, acesta a lovit-o cu barda.
Încercând să ridice trupul, pentru a o înmormânta, acesta a devenit atât de greu, încât nu l-a putut clinti. Se spune că Arhiepiscopul de Tarnovo, chemat în ajutor, a rostit numele mai multor oraşe, însă doar când a rostit „Curtea de Argeş”, trupul s-a făcut dintr-o dată uşor.
Sărbătoarea Sfintei Filofteia este ţinută de creştini pentru a fi feriţi de diferite boli şi necazuri, iar bătrânii cred că viile sunt protejate de mană, dacă respectă ziua de 7 decembrie ca zi nelucrătoare.
Legat de această mare sărbătoare, se crede că în urma rugăciunilor, Sfânta Filofteia ajută tinerele în căsnicie. Astfel, în popor, sărbătoarea era respectată cu sfinţenie de femeile care nu puteau să rămână însărcinate.
De asemenea, această mare zi era respectată şi pentru a îndepărta bolile, în schimb, cine lucrează riscă să se taie sau să se lovească la picior.
Numită şi „aducătoarea de ploi”, se spune că procesiunile cu moaştele sale pe timp de secetă au adus ploaie şi recolte bune.