De fapt, ce e textul ăsta că e la maică-sa ? se gândeşte femeia de serviciu. Păi ce femeie pleacă la maică-sa făra copil ? Aia sigur s-a inhăitat cu altul şi l-a lăsat pe prost cu plodul pe cap. Iar asta, ce să facă, ce ştie el să aibă grijă de un copil ? L-a dus la mă-sa, să i-l crească.
Ei, şi acum să vezi divorţul. Să vezi că se desparte nevastă-sa de ăla cu care a fugit, şi vine să ceară copilul. Dar copilul s-a obişnuit cu tac-so şi cu bunicii din partea lui tac-so. Să vezi ce scandal. Că de ce să i-l dea, că ea e mamă denaturată. Ăştia or să ajungă la OTV! Poate m-oi nimeri şi eu prin scară când vin reporterii, să mă întrebe şi pe mine ceva !
Dar ce, nevastă-sa o fi plecat de bine ce-i era ? Poate ca e beţiv. Am văzut eu cum trăgea din ţigară. Cu sete. Cui îi e sete dimineaţa, e beţiv. Deci aia. Şi poate nici nu i se mai scula, păcatele mele. Că aşa e la aştia beţivi. Poate o bătea! Ce urât s-a încruntat la mine când m-a văzut. Să ştii că o bătea !
Cam asta credeam eu că gândeşte femeia de serviciu despre mine. Şi faza cu încruntatul e justificată. Ieri m-am dus la oftalmolog pentru asta şi am rezolvat. Dar cum rămâne cu gândurile femeii de serviciu, care mă va bârfi în tot blocul ?
Şi, mai rău, vecinii, care rar au ştiut diferenţa între mine şi frate-meu, cu siguranţă vor crede că e vorba de mine şi că totul e adevărat. Voi ajunge victima deplorabilă a unei uriaşe farse. Oamenii nu îmi vor mai da buna ziua. Mă vor vorbi pe la spate. Uite-l pe-ăla, de o bătea pe nevastă-sa, de a fugit aia cu altul şi l-a lăsat cu plodul în braţe, de a trebuit să vină cu el la mă-sa! Într-o seară a venit, pe cuvânt ! Cu valiza. Ferească Dumnezeu !
Uite aşa ajung să mă vorbească lumea de rău. Mă gândesc să o pândesc pe femeia de serviciu şi să-i spun: doamnă, copilul nici nu e al meu ! Dar ea şi-ar spune, probabil: Doaaamne! Şi nici nu e al lui ! E făcut cu altul ! Ferească Dumnezeu ! Âştia ajung la OTV!