Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor este unică în Biserică, atât din punct de vedere liturgic, cât și duhovnicesc. Potrivit credințelor populare, în această săptămână nu se lucrează, iar cei care mor ajung în iad pentru că „Raiul este închis”.
„În aceste momente ne reamintim și retrăim ultimele zile din viața Mântuitorului, cu întreaga lor tensiune și dramă lăuntrică, într-o stare de sobrietate și măreție în același timp, de tristețe, dar și de bucurie, de pocăință, dar și de nădejde. Fiecare zi are un înțeles și un mesaj foarte clar și adânc”, a explicat părintele Ramon Eugen Ilie, proteiereul Călărașiului, pentru Adevărul.
De luni până vineri bisericile ortodoxe oficiază sfintele slujbe de denii. Cuvântul „denie” vine de la slavonescul „vdenie” care înseamnă priveghere sau slujbă nocturnă. Astfel, fiecare zi din Săptămâna Patimilor are o semnificație.
Luni
În Săptămâna Sfintelor Pătimiri, slujba de luni este dedicată vieții lui Iosif, care a fost vândut de frații săi în Egipt cu 30 de arginți. Conform teologilor, istoria din Geneză vine ca o prefață la vânzarea lui Hristos de către Iuda. Acuzat de desfrânare, ajunge în temniță, iar în urma tălmăcirii unor visuri este scos din închisoare și pus administrator peste tot Egiptul. Stăpânirea lui Iofis peste Egipt este o prefigurare a biruinței lui Hristos asupra păcatelor lumii.
Tot luni se face pomenirea și smochinului neroditor ce a fost blestemat de Iisus să se usuce pentru că nu avea rod.
Citește și: Tradiţii şi superstiţii de Paşte
„Este o pildă dată omului din care trebuie să se rețină că Dumnezeu este atât iubire cât și dreptate. Deci, la Judecata de apoi, El nu doar va răsplăti, ci și va pedepsi pe cei care nu au rodit, adică nu și-au trăit viața făcând fapte bune”, a explicat preotul.
Marți
Marțea cea Mare îi pregătește pe creștini pentru intrarea în cămara Mântuitorului, cu parabola celor zece fecioare.
„Citind această pildă transmisă de Sfinții Apostoli și Evangheliști ne pregătim pentru cea de a doua venire a Mântuitorului. El este Mirele, iar noi trebuie să fim mereu gata să-i întâmpinăm. Să avem candela credinței aprinsă în suflet și să dăm dovadă de putere pentru că numai astfel putem ajunge în Împărăția veșnică”, a explicat părintele Ilie.
Parabola virtuții milosteniei
Când Hristos se suia la Ierusalim și se ducea la Patimă, a spus ucenicilor Săi această parabolă pentru ca nu cumva cineva trăind în feciorie să nu se îngrijească și de celelalte virtuți, mai ales de milostenie.
”Pe când se scurgea noaptea acestei vieţi au adormit toate fecioarele, adică au murit. Cu adevărat moartea se numeşte somn. Pe când dormeau ele, strigăt mare s-a făcut la miezul nopţii; cele care au avut undelemn din belşug au intrat cu Mirele la deschiderea uşilor, iar cele nebune, pentru că nu aveau undelemn din destul, îl căutau după ce s-au sculat din somn. Aici trebuie să subliniem câteva învăţăminte. Cele cinci fecioare care au rămas fără undelemn simbolizează lumea care aleargă după grijile acestei vieţi: ne preocupăm îndeaproape de bani, de ceea ce mâncăm sau de ceea ce bem. Uităm lucrul cel mai important: sufletul. Abia atunci când avem nevoie de Dumnezeu, când ne loveşte necazul, ne dăm seama că uşile ni se închid, la fel ca celor cinci fecioare neînţelepte”, arată părintele Ilie.
Miercuri
În Miercurea Săptămânii Sfintelor Pătimiri se face pomenirea femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi şi a uns cu mir picioarele Mântuitorului, înainte de Patima Sa, ca simbol al pocăinţei şi îndreptării omului care greşeşte. Conform scrierilor teologice, a făcut ceea ce doreau să facă femeile mironosite după înmormântarea Mântuitorului. A anticipat înmormântarea lui Hristos şi pregătirea Lui cu miresme, „aducând mir de mult preţ”. A fost mistuită de dorinţa de a i se dezlega păcatele: „Dezleagă-mi păcatele mele, aşa cum eu mi-am dezlegat părul”.
Citește și: Tradiții legate de ouăle de Paște
Joi
Această zi este închinată amintirii a patru evenimente deosebite din viața lui iisus: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pilda de smerenie, Cina cea de Taină la care Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugăciunea arhierească și începutul patimilor prin vindecarea Domnului.
În Joia Patimilor, în biserici, în timpul deniei, se citesc cele 12 evanghelii și se scoate Sfânta Cruce în naosul bisericii.
Vineri
Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este cea mai neagră zi din istoria Creștinismului. Aceasta este ziua în care Iisus a fost biciuit, scuipat și răstignit între doi tâlhari, ziua în care Hristos a murit pentru mântuirea lumii. De aceea ziua de vineri este o zi aliturgică, adică nu se oficiază Sfânta Liturghie.
„În această zi se face pomenirea de sfintele, înfricoşătoarele şi mântuitoarele Patimi şi de mărturisirea tâlharului celui recunoscător care a dobândit Raiul. Patimirile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare şi înfricoşătoare. Sfinte pentru că Cel ce suferă este Fiul lui Dumnezeu, mântuitoare pentru că Cel ce pătimeşte nu este un simplu om şi înfricoşătoare căci toată făptura s-a schimbat la răstignirea lui Hristos: „Soarele s-a întunecat, pământul s-a cutremurat şi mulţi din morminte au înviat”, explică preotul.
În Vinerea Mare se ține post negru, iar seara, la denie, se cântă Prohodul Domnului.
Sâmbătă
În Marea și Sfânta Sămbătă se prăznuiește îngroparea lui Hristos cu trupul și pogorârea la iad cu dumnezeirea pentru a ridica din stricăciune la viața veșnică pe cei din veac adormiți.
Duminică
În această zi are loc cel mai important eveniment al creștinătății: Învierea lui Iisus Hristos. Duminica Paștelui simbolizează biruința lui Iisus asupra morții și promisiunea vieții veșnice.
Ultima modificare aprilie 13, 2020 1:32 pm