Soțiile și mamele soldaților ucraineni de la Azovstal, mărturii emoționante: „Îmi scrie că mă iubește mai mult decât viața”

.

Soțiile și mamele soldaților ucraineni din Azovstal au făcut dezvăluiri emoționante despre ultimii luptători din Mariupol. Militarii au rămas blocați în oțelărie săptămâni întregi, dar au refuzat să se predea. Unii dintre ei au fost grav răniți în atacurile armatei ruse.

În uzina Azovstal s-au refugiat sute de soldați și civili, atunci când atacurile Rusiei au distrus Mariupolul. Combinatul a fost bombardat continuu, iar oamenii au fost nevoiți să supraviețuiască în buncăre, fără să poată fi ajutați.

Militarii nu au vrut să se predea și au luptat cu toate forțele împotriva invadatorilor, chiar dacă mulți dintre ei au suferit răni grave. După săptămâni de chin, Rusia a fost de acord cu evacuarea civililor, iar mai apoi cu cea a luptătorilor ucraineni răniți.

Soțiile și mamele soldaților ucraineni de la Azovstal, mărturii emoționante: „Îmi scrie că mă iubește mai mult decât viața”

Soțiile și mamele soldaților de la Azovstal au făcut mărturii cutremurătoare pentru Ukrainska Pravda, citată de Libertatea, despre viața celor dragi, blocați în subsolurile uzinei.

Cea mai mare valoare pentru el este libertatea. Este rănit, dar continuă să lupte la Azovstal. După un bombardament, spitalul s-a prăbușit și toate lucrurile lui erau acolo. Situația este critică, dar nu își pierde optimismul. Îl iubim foarte mult! Eu și fiul meu sperăm că se va întoarce teafăr! a mărturisit Anna, soția Stepan Golovko, care l-a începutul războiului a devenit parte a Regimentului Azov.

Și Tatiana, soția lui Kirill Gurov, îl așteaptă teafăr acasă pe tatăl celor două fetițe ale ei.

Ne-am văzut ultima dată pe 9 martie, iar pe 12, rușii au atacat spitalul unde lucram. Pe 16 am reușit, ca prin minune, să fug la Zaporojie, cu cele două fiice alea noastre. La sfârșitul lunii martie, el a fost rănit, am aflat despre asta abia la mijlocul lui aprilie. Mi-a scris că situația este critică, dar rezistă. Mulți camarazi au murit. Nici nu-mi pot imagina prin ce trece când frații lui mor acolo. I-am scris că trebuie să trăiască pentru noi. În fiecare zi mă gândesc la un singur lucru: cum îl pot ajuta? Și nu pot face nimic!

„Nu avem nevoie de eroi postum! Avem nevoie de ei în viață”

Olga și Mikola ar fi trebuit să se căsătorească în această vară și speră ca visul lor să poată deveni realitate.

Chiar și în iadul de la Azovatal, iubitul meu nu s-a plâns niciodată de cât de greu îi este. A fost constant interesat de situația mea. Mă întreba dacă am mâncat sau dacă sunt într-un loc sigur. În schimb, acolo, ei visează la o bucată de pâine și la înghițitură de apă pe zi, dacă au noroc.

Eroii noștri salvează copii, femei, bătrâni. Sunt gata să reziste până la ultimul, dar nu avem nevoie de eroi postum! Avem nevoie de ei în viață.

Ultimele cuvinte pe care mi le-a scris Kolia: „Noi apărăm Ucraina, pentru toți cei morți, vii sau nenăscuți. Ucraina mai presus de toate”, a mărturisit Olga.

Citește și: Bianca Pop de la „Insula Iubirii”, internată la psihiatrie. Fosta ispită le cere fanilor să o scoată de acolo

Experiență de coșmar după o vizită la cosmetician. „Când m-am privit în oglindă nu mi-a venit să cred”

Bianca Drăgușanu și Gabi Bădălău s-au despărțit. „Rămânem amici”

Adda a aflat cum s-a îmbolnăvit de Borelioză. „N-am luat-o prin mușcătură de căpușă”

„Îmi scrie că mă iubește mai mult decât viața”

Și Nikolai, în vârstă de 25 de ani, a luptat să-și apere orașul natal, Mariupol, ca parte a Unității 3057 a Gărzii Naționale. Din Azovstal nu a uitat să-i spună soției lui că o iubește.

Când a plecat, mi-a a spus că merge în luptă și nu știe dacă se va întoarce. Situația de la Mariupol este extrem de grea. Își pierde încrederea în orice fel ajutor. Întotdeauna, după ce vorbim, își ia rămas bun de la mine. Îmi scrie că mă iubește mai mult decât viața.

Este credincios, sincer, inteligent. Visează să avem copii. Îmi este greu să-mi imaginez o persoană mai bună decât soțul meu, a mărturisit Maria.

Igor, în vârstă de 20 de ani, a fost rănit de un lunetist, iar mama lui încearcă cu disperare să-și aducă băiatul acasă.

Un lunetist l-a împușcat în picior, iar glonțul nu a fost scos nici până acum. De două ori, soldații au fost copleșiți în buncăr. El a spus că acum sunt două variante: ori vor fi luați prizonieri, ori, Doamne ferește, vor fi împușcați. Nu știu unde să apelez, cui să cer ajutor pentru a-l salva… a povestit femeia în lacrimi.

„Ești deja cu adevărat nemuritor. Ești din oțel, ești indestructibil!”

Maksim și Olena așteaptă venirea pe lume al celui de-al doilea copil și chiar dacă acum sunt despărțiți de război, iar situația este una dramatică, nu au renunțat să-și facă planuri de viitor.

Vorbim mai ales despre planuri noastre. Despre cum va fi într-un oraș nou, despre cum să ne numim viitorul copilaș, pentru că sunt însărcinată. El enumeră toate felurile de mâncare pe care trebuie să le gătesc pentru el când se întoarce, tot felul prăjituri, a povestit Olena.

Ești deja cu adevărat nemuritor. Ești din oțel, ești indestructibil! Și vom face totul pentru a te salva. Ce poate fi mai puternic decât un soldat de la Azovstal? Doar mama care l-a născut și l-a crescut și soția care stă lângă lângă tine și te inspiră. Te iubim. Te așteptăm acasă în viață, i-a transmis și Natalia soțului ei, Bohdan.

Sursă foto: Shutterstock

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter
buton