Tradiţii şi obiceiuri de botez la români

.

Primul și cel mai semnificativ moment din viața unui creștin este botezul, momentul plin de har în care el este închinat lui Dumnezeu. Ne lăudăm și azi cu frumoase tradiții și obiceiuri de botez la români, care ne fac cinste și care ne oferă amintiri dragi pentru tot restul vieții!

Botezul este legământul de căpătâi al oricărui creștin, este momentul în care pruncul se curăță de păcatul strămoșesc și este încredințat lui Dumnezeu.

Botezul a prins rădăcini adânci în cultura noastră ortodoxă și a rămas unul dintre cele mai emoționante momente din viața părinților, a nașilor și a întregii familii. Mulți dintre noi păstrează frumoase tradiții și obiceiuri de botez din moși-strămoși, chiar dacă am adoptat și obiceiuri mai noi, venite din alte zone ale lumii.

Botezul și rolul lui în creștinism

Cufundarea în apa sfințită de preot este primul și cel mai semnificativ ritual pentru începutul unei noi vieți, o taină a credinței noastre, care ne definește ca buni creștini. Prin taina botezului, un suflet nouvenit pe lume este încredințat lui Dumnezeu de către părinții săi și de către nași, care devin astfel părinții spirituali.

Botezul vine din vremurile biblice și își are originea în obiceiul vechilor iudei de a se spăla în apă sfințită. Proorocul Ioan Botezătorul a fost cel care a dat o nouă semnificație botezului. El chema evreii să se boteze în apa Iordanului pentru a fi pregătiți să îl recunoască și să îl primească pe Mesia. Iar din momentul în care Iisus însuși s-a dus la Ioan Botezătorul să fie botezat de către acesta în apele Iordanului, botezul a devenit un ritual sacru pe care l-au adoptat toți adepții lui Iisus și toate comunitățile creștine.

Pe meleagurile noastre, botezul a pătruns odată cu primii propovăduitori ai creștinismului timpuriu, iar tradiția creștină spune că Sf. Apostol Andrei ar fi fost primul care a început să îi boteze și să îi creștineze pe daci.

De-a lungul timpului, botezul a căpătat o dimensiune tot mai complexă și a devenit un ritual cu semnificații profunde. Prin botez, bebelușul este ”curățat” de păcatul strămoșesc al Evei și devine o ființă nouă care își închină sufletul lui Dumnezeu. Prin cufundarea în apa stropită cu agheasmă, bebelușul se naște a doua oară într-o viață spirituală închinată credinței. Copilul botezat în numele Sfintei Treimi devine trup din împărăția lui Dumnezeu, iar viața lui va fi ocrotită de puterea divină.

De ce se face botezul la 40 de zile

Tradiția creștină spune că botezul bebelușului trebuie făcut cel mult la 40 de zile de la naștere. Perioada de 40 de zile are o semnificație deosebită pentru creștini și reprezintă perioada de la Înviere până la Înălțarea Domnului Iisus la ceruri.  

La începuturile creștinismului, mulți creștini cereau să fie botezați chiar în ziua de Înviere, adică de Paște, pentru ca sufeltul lor să învie întru credință, așa cum Iisus Hristos a călcat pe moarte. Ulterior, biserica a rânduit că este o bună practică să se boteze copiii la 40 de zile de la naștere, timp în care mama își recapătă puterile și iese din perioada de lăuzie în care ea nu are voie să intre în biserică.   

Potrivit rânduielilor bisericești, botezul se săvârșește numai de către preot sau de către un episcop, întotdeauna în biserica. Numai în cazuri speciale, botezul poate fi săvârșit în afara bisericii. Când nu se poate găsi un preot, în cazuri de urgență majoră, botezul poate fi săvârșit de către orice creștin ortodox, prin stropire cu aghiasmă sau apa curată, în numele Sfintei Treimi.
Biserica ne învață că nimeni nu se naște creștin, de aceea este important botezul în primele zile de viață. Astfel, bebelușul primește harul Duhului Sfânt și este ocrotit de toate relele prin puterea lui Dumnezeu.

Duminica, o zi tradițională pentru botez

În vremurile mai vechi, duminica era ziua în care se făceau botezurile. Alegerea zilei de duminică era una dintre cele mai frumoase tradiții și obiceiuri de botez la români.

Duminica este zi sfântă, este o zi în care ne apropiem mai mult de Dumnezeu, mergem la slujbă la biserică și ne rugăm pentru familie și pentru sănătate.

Practica aceasta veche de a alege ziua de duminică pentru botez are rădăcini adânci în creștinism. Încă din primele veacuri de creștinism oamenii se botezau duminica, când mergeau la slujbă. Iar pruncii erau botezați în prima sau cel mult a doua duminică după ce se împlineau cele 40 de zile de la naștere.

Părinții trebuie să țină cont de faptul că botezul nu se face în zile de mari sărbători cu cruce roșie și nici în zile de post. Dar obiceiul mai nou este acela de a face botezul sâmbăta, când pot participa mai mulți invitați la ceremonie și la petrecere.

Tradiții și obiceiuri de botez pentru părinți

Tradiţii şi obiceiuri de botez la români

Un vechi obicei românesc spune că părinții trebuie să roage prima dată nașii de cununie să fie și nașii de botez ai copiilor lor. Numai în cazul în care nașii de cununie nu se mai pot achita de această datorie, este bine să cauți alți nași de botez printre membrii familiei sau prietenii apropiați.

Părinții și nașii merg apoi la biserică unde anunță preotul paroh și stabilesc data botezului. Mama, în mod special, este bine să se spovedească înainte de botez, dar acest lucru este recomandat deopotrivă tatălui și nașilor.  

Odată stabilită data botezului, părinții caută un local potrivit pentru petrecere și pregătesc lista cu invitați. De asemenea, părinții pregătesc un trusou nou și complet de hăinuțe, cu care vor îmbrăca bebelușul când acesta va fi dus la biserică.

Nu în ultimul rând, un obicei frumos la români este acela de a pregăti un cadou special pentru nași, la care poate fi adăugată și o icoană sfințită la biserică.  

Tradiții și obiceiuri de botez pentru nași

Așa cum spun vechile tradiții și obiceiuri de botez la români, nașii de cununie au obligația morală de a boteza copiii finilor lor. Conform tradiției, nașii de cununie botează întotdeauna primul copil. În multe cazuri, dacă nașii de cununie sunt prea bătrâni sau au probleme de sănătate sunt înlocuiți de copiii lor, dacă aceștia sunt căsătoriți.

Trandiția creștină spune că cei care vor să boteze un copil trebuie să fie căsătoriți, să aibă o familie, să aibă și ei copii și să fie un exemplu de o moralitate fără cusur pentru finii lor.

Există și situații excepționale când un bărbat necăsătorit sau o femeie singură poate boteza copii, cu dezlegare de la preot, așa cum există și situații în care un bebeluș poate avea mai multe perechi de nași.

În unele regiuni din Moldova se obișnuiește ca tinerii căsătoriți să aibă câte două perechi de nași, iar primul lor copil va fi botezat de asemenea de cele două perechi de nași. 

Cum se pregătesc nașii pentru botez

Cele mai importante pregătiri de botez le revin nașilor, deoarece ei se vor ocupa de bebeluș în timpul ritualului din biserică.

Nașii au obligația de a pregăti lumânarea de botez și de a duce la biserică diverse obiecte simbolice, foarte importante în cadrul ritualului:

  • Pânza albă din bumbac fin în care este înfășat bebelușul după ce este botezat
  • Ulei și vin care sunt sfințite la slujbă
  • Săpun și prosop pentru preot
  • Iconița pe care o sfințește preotul și o dăruiește bebelușului
  • Trusou complet pentru îmbrăcarea bebelușului
  • cutiuță unde se pune o șuviță din părul copilului
  • cruciuliță din argint sau din aur pe care nașii o dăruiesc micului fin
  • sticluță mică decorativă în care nașii primesc mir pentru finul lor

Conform tradiției, nașa ține pruncul în brațe tot timpul cât durează slujba, iar nașul ține lumânarea de botez. Nașii și părinții spun crezul împreună cu preotul și toți cei aflați în biserică și se leapădă de trei ori de Satana pentru a-și reînnoda legământul de credință către Dumnezeu.  

Cum se împodobește lumânarea de botez

Lumânarea de botez simbolizează deopotrivă sufletul neprihănit al copilului și lumina credinței creștine pe care o primește în biserică. Prin această lumină, sufletul lui este încredințat lui Iisus și lui Dumnezeu.

În zilele noastre, lumânările pentru botez sunt împodobite cât mai bogat și extravagant sau cât mai elegant, cu flori scumpe. Dar în mod tradițional, să ne aducem aminte că lumânarea de botez trebuie să aibă doar boboci de crini albi și crenguțe de brad.

Crinul este floarea Maicii Domnului care este ocrotitoarea tuturor pruncilor, iar crenguțele tinere de brad ajută pruncul să crească sănătos și viguros ca bradul.

Pe lângă flori și frunze tinere, se pune și o panglică simbolică. Panglica aceasta nu trebuie să fie nici prea scurtă, să se căsătorească prea repede, dar nici prea lungă, să se căsătorească prea târziu.

Obiceiuri și superstiții legate de botez

Slujba de botez este urmată de o petrecere, fie acasă, fie la un local. Când ajunge tot alaiul acasă, există obiceiul ca nașa să intre prima în casă cu bebelușul în brațe. Ea îl va încredința mamei spunând: ”Iată, fină, copilul tău! Păgân mi l-ai dat și ți l-am adus creștin!”

Tradiția mai spune că invitații trebuie să lase bani în pătuțul copilului după botez, să aibă parte de o viață prosperă.

A doua zi după botez, nașii vin acasă la fini și pregătesc prima băiță. Până atunci, mama nu are voie să spele bebelușul, deoarece el este miruit cu mirul sfânt. Nașa pregătește încă un rând complet de haine pentru finul ei, alături de alte daruri după cum consideră de cuviință.

În apa în care este spălat bebelușul, nașa poate pune flori și busuioc, să fie copilul frumos și iubit, miere, să aibă viața dulce, orez sau grâu pentru belșug, apă sfințită pentru sănătate.

Lumânarea de botez se ține aprinsă toată ziua când se face prima băiță a bebelușului. Lumânarea se stinge spre seară, se despodobește și se păstrează lângă icoane cel puțin 7 ani. Ea se mai aprinde când copilul este bolnav sau când este deochiat, dar și în ziua în care se taie moțul copilului.

foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter
buton