Tradiţii și obiceiuri creștine în Săptămâna Patimilor

Românii păstrează numeroase tradiții și obiceiuri creștine în Săptămâna Patimilor, ultima săptămână din Postul Paștelui. Este o perioadă a smereniei și a spovedaniei, în care fiecare creștin se pregătește pentru miracolul Învierii Domnului prin rugăciune și post.

Duminica Floriilor, sărbătoarea închinată Intrării Domnului în Ierusalim, este ultima sărbătoare din Postul Paștelui, fiind urmată de Săptămâna Mare sau Săptămâna Sfântă. În fiecare zi după Florii, până în Duminica Paștelui, românii respectă anumite tradiții și obiceiuri creștine în Săptămâna Patimilor.

Ultima săptămână din Postul Mare este închinată pătimirii Domnului, care a fost vândut fariseilor și dus la judecată pentru credința pe care o propovăduia. Săptămâna Patimilor are momentul culminant în Vinerea Mare sau Vinerea Neagră, când Iisus a fost schingiuit pe cruce, și se încheie în sâmbăta dinaintea Paștelui, când toți creștinii se pregătesc sufletește pentru Înviere și pentru a primi Lumina Sfântă de la Ierusalim.

Ce semnificație are Săptămâna Patimilor

Ultima săptămână din Postul Paștelui, imediat după Duminica Floriilor, este cea mai veche perioadă de post din istoria creștinilor. Încă de la începuturile bisericii primare, creștinii țineau post, se spovedeau și se rugau în aceste zile comemorând patimile lui Hristos, procesul nedrept la care a fost supus și moartea cruntă care i-a fost hărăzită în Vinerea Neagră.

Devastator! Ce s-a întâmplat după ce Papa Francisc a apărut în Duminica Paștelui în Piața Sfântul Petru de la Vatican, pentru a oferi binecuvântarea tradițională „Urbi et Orbi”

Recomandarea zilei

Fiecare zi din Săptămâna Patimilor, începând de luni, imediat după Florii, are o semnificație anume în cultul ortodox și este prăznuită în biserici prin slujbe speciale denumite denii. În fiecare zi, preoții amintesc de ultimele evenimente din viața lui Iisus printre muritori, de cina cea de taină, de vânzarea lui Hristos, de arestarea și judecata lui, de ultimele învățături pe care le-a transmis prin viu grai apostolilor săi și tuturor celor care îl urmau.

Ce mesaj poartă fiecare zi din Săptămâna Mare

Tradiția spune că fiecare zi după Florii, până sâmbâta când Iisus este îngropat, este o zi sfântă, o zi mare în care trebuie să ne îndreptăm spre Dumnezeu cu mai multă smerenie, cu pocăință și cu rugăciuni. Mulți creștini participă la slujbele de seară, numite denii, care poartă un mesaj aparte în fiecare seară.

Cristela Georgescu, imagini nemaivăzute din tinerețe. Înainte să îi nască pe băieții ei, Petru și Pavel, soția lui Călin Georgescu a lucrat în sistemul bancar! / FOTO

Recomandarea zilei

Denia din Lunea cea mare

La această slujbă, preoții vorbesc despre tânărul Iosif care a fost vândut de fraţii săi în Egipt. Istorisirea vieţii sale în cultul liturgic este anticiparea jertfei Mântuitorului Iisus Hristos care a fost vândut de Iuda. Iosif este un personaj important din Cartea Facerii, cel de al 11-lea fiu al patriarhului Iacob. Vândut de frații care îl pizmuiau unor negustori de sclavi, Iosif ajunge în Egipt, unde este aruncat pe nedrept ani de zile în temniță. Însă credința lui nestatornică în Dumnezeu l-a ajutat pe Iosif să treacă peste cele mai grele încercări și să ajungă în cele din urmă un sfătuitor de seamă la curtea faraonului.

Denia din Marțea cea mare

La această slujbă, se face pomenirea pildei celor zece fecioare. Este o pildă care are menirea să ne țină trează datoria de a trăi permanent în Hristos și de a crede în Dumnezeu fără nicio îndoială, deoarece Fiul Său se va întoarce și îi va izbăvi pe cei cu sufletul credincios.

Denia din Miercurea mare

La slujba din această zi se face pomenire de femeia păcătoasă care a spălat cu lacrimi şi a uns cu mir picioarele Mântuitorului – simbol al pocăinţei adevărate şi al îndreptării omului păcătos. Conform scrierilor creștine, femeia păcătoasă a făcut ceea ce urmau să facă femeile mironosite după înmormântarea Mântuitorului. Ea a anticipat înmormântarea lui Hristos şi pregătirea Lui cu miresme, “aducând mir de mult preţ”. Și a fost mistuită de dorinţa de a i se dezlega păcatele: “Dezleagă-mi păcatele mele, aşa cum eu mi-am dezlegat părul”.

Denia din Marea zi de Joi

Aceasta este închinată amintirii a patru evenimente deosebite din viața Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă de smerenie; Cina cea de Taină, la care Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii; rugăciunea arhierească; începutul Pătimirilor după ce Iisus a fost vândut de Iuda și încarcerat de farisei.

Denia din Vinerea Neagră

Acum se prăznuiesc „Sfintele şi mântuitoarele şi înfricoşătoarele Patimi ale Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos”.

Denia din sfânta și Marea Sâmbătă 

Este prăznuită îngroparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos și pogorârea Sa în iad. Se cântă prohodul Domnului și toți creștinii se spovedesc pentru a primi Învierea Domnului cu sufletul și cugetul curate.

Tradiții și obiceiuri creștine în Săptămâna Patimilor

Ultima săptămână din Post este săptămâna în care toți creștinii se pregătesc pentru Înviere și pentru a întâmpina Duminica Paștelui cu sufletul curat prin rugăciune, post și spovedanie. Dar, pe lângă aceste obiceiuri creștine în Săptămâna Patimilor, românii păstrează o serie de tradiții și obiceiuri populare care cinstesc aceste zile cu semnificații profunde.

Se face curățenie lună de luni până miercuri

Imediat după Florii, în Lunea cea mare, gospodarii încep curățenia de Paște, prin case și prin curți, în livezi și acareturi. Paștele trebuie întâmpinat cu sufletul curat, dar și cu o casă curată și luminată. În popor, se spune că toată gospodăria trebuie primenită pentru a primi Paștele și lumina Învierii așa cum se cuvine.

Se repară tot ce este stricat, se văruiește, se sapă grădina și se îngrijesc pomii, se curăță grajdurile animalelor. Femeile deretică întreaga casă și scot la soare toate covoarele și așternuturile, spală și văruiesc, limpzesc geamurile și schimbă păturile groase de iarnă cu cele subțiri de primăvară.

De luni până miercuri inclusiv, gospodarii se ocupă de curățenie și trebuie să termine toate treburile pe lângă casă. Femeile adună toate cele de trebuință pentru Paște și își încheie lucrul de mână. Nicio femeie nu mai avea voie să coasă sau să toarcă mai târziu de Miercurea Mare, deoarece se temeau că vor fi pedepsite de Joimăriță. Aceasta a devenit cu timpul un personaj fioros, care pedepsea femeile leneșe, le frigea degetele dacă mai lucrau în Joia Mare.

În Oltenia, copiii mergeau cu colinda în Miercurea Mare și cântau: ”Câlţii-Mâţii/ Toarce câlţii/ Ori i-ai tors/ Ori i-ai ros/ Să te-nduri şi să ne dai/ Cele ouă-ncondeiete.”

În primele zile din Săptămâna Mare, se aduna cenușa din sobă și se arunca printre straturile unde se cultivau legume. Cenușa avea rol protector și făcea culturile mai bogate.

Tot în Miercurea Mare s-a păstrat obiceiul de a face curat la morminte și de a le împodobi cu flori de primăvară și crenguțe de salcie.

Se face pomenirea celor adormiți în Joia Mare

În Joia Mare, ultima zi din post când se mai pomenesc cei decedați, se fac slujbe dedicate morților. În această zi, fiecare familie care are rude decedate merge la biserică ducând diferite pomeni care constă în colaci, vin, dulciuri pe care le împart cu cei din biserică pentru sufletul celor adormiți.

Oamenii merg apoi la morminte unde aprind lumânări și lasă o cățuie cu tămâie fumegând, să ajungă fumul aromat în lumea celor adormiți.

În noaptea de miercuri spre joi din Săptămâna Mare se crede că sufletele celor plecați au puterea să se întoarcă acasă. Iar oamenii aprind focuri mari pe lângă case și la marginea cimitirelor, să le lumineze calea și să le dea căldură.

Se fac pregătiri pentru masa de Paște

Joia Mare este ziua în care, în cele mai multe case din România, se pregătesc preparatele ritualice pentru Paște. Este ultima zi în care gospodinele vopsesc ouă, pun la copt friptura de miel, pregătesc ciorba de miel și verdețuri, dar mai ales pregătesc pasca din aluat fraged și brânză.

În multe zone din țară, din sudul și din centrul țării, cojile ouălor folosite la pască se adunau cu grijă într-un vas de ceramică, iar în Sâmbăta Paștelui se aruncau pe o apă curgătoare crezând astfel că puii aveau să fie păziți de uliu peste vară. Se mai credea că, în felul acesta, se dădea de știre Blajinilor – popor mitic care trăia sub pământ – că se apropie cea mai mare sărbătoare a creștinilor, iar familia trebuie protejată.

Se vopsesc și se încondeiază ouăle

Una dintre cele mai frumoase tradiții și obiceiuri creștine în Săptămâna Mare rămâne vopsirea ouălor. În mod tradițional se foloseau coji de ceapă astfel ca ouăle să iasă roșii, iar în zilele moderne tot culoarea roșie a rămas cea mai folosită, chiar dacă avem la dispoziție o mulțime de vopsele variate pentru ouăle de Paști. Roșu amintește de sacrificiul Mântuitorului, iar oul roșu în mod special este simbolul vieții, al rodului și al învierii.

Ouăle colorate în diverse alte culori vestesc bucuria primăverii și renașterea naturii, florile și lumina soarelui cu care ne dăruiește Dumnezeu în fiecare an.

Cojile de ouă roșii, care au fost ciocnite de Paști, se păstrează cu grijă, se fărâmă și se pun la rădăcina unui măr, să face mere mari și roșii. În unele zone din Dobrogea sau din sudul țării, cu aceste coji copiii împodobeau o păpușă de lut numită Caloian și apoi o lăsau să plutească pe apa unui pârâu. Caloianul anunța spiritele Blajinilor că a venit Paștele și avea totodată rol protector împotriva inundațiilor și manei.

Se dă cu tămâie în Vinerea Mare

Vinerea Neagră, în care Iisus a fost răstignit, este zi de post negru care se ține până a doua zi, sâmbătă, când se pot mânca doar verdețuri și copturi simple din făină și apă, fără ouă sau lapte.

Cine ține post negru în Vinerea Mare se spune că este ferit de boală tot anul.

În această zi nu se mai fac treburi, nu se gătește, nu se face curat. Dimineața devreme, oamenii se trezeau să meargă în picioarele goale prin rouă, să fie puternici și sănătoși tot anul, apoi afumau cu tămâie în jurul casei să alunge toate relele.

Se mai spune că este bine să mănânci urzici crude în Vinerea Mare, dar în salata de urzici nu trebuie să pui oțet.

Se trece pe sub masă în biserică

Unul dintre cele mai semnificative obiceiuri creștine în Săptămâna patimilor este acela de a trece pe sub masă în biserică, obicei păstrat până și în cele mai moderne familii. În Vinerea Mare se scoate Sfânta Cruce în mijlocul Bisericii, la amiază, iar înaintea ei se aşează pe masă Sfântul Epitaf. Este ziua în care se tămăduieşte sufletul de păcat şi se spune că până şi cei blestemaţi se pot vindeca.

Sfântul Epitaf aşezat în faţa Crucii cu Mântuitorul răstignit este loc de pelerinaj al credincioşilor. Este aşa-numita „trecere pe sub masă” în genunchi, un gest de pocăinţă față de Dumnezeu. După ce trec pe sub masă, oamenii se ridică în picioare și participă în continuare la Denia Mare, gestul simbolizând faptul că cei pocăiți „se îndreaptă” și se luminează după această trecere.  

foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Libertatea.ro

Betty Salam, detalii neștiute despre despărțirea de soțul ei. „Nu ne-am văzut deloc în această pauză. Ne-am pus pe foaie toate nemulțumirile

Fanatik

Gigi Becali a comentat declarațiile lui David Popovici despre Dumnezeu

GSP.ro

Gigi Becali a apărut la Palat cu noul supercar de 500.000 de euro: „Este cea mai bună dintre toate, doar cu ea mai merg”

Click.ro

Artista căsătorită de cinci ori. Regina romanțelor românești a iubit motocicletele și a avut o viață demnă de un film

Urmărește-ne pe Google News