Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul – tradiții și obiceiuri

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este una dintre cele mai mari sărbători creștine, însoțită de tradiții și obiceiuri pe care românii le-au respectat de-a lungul timpului. Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul are semnificații adânci în conștiința creștinilor care venerează amintirea acestui propovăduitor, denumit Înaintemergătorul lui Iisus.

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită de toate confesiunile creștine pe data de 29 august și reprezintă ultima sărbătoare importantă din timpului anului bisericesc care se încheie pe data de 31 august. Tăierea capului Sf. Ioan este prăznuită în biserică din vremuri vechi, așa cum era sărbătorită și nașterea Sf. Ioan pe data de 24 iunie.

Bisericile ortodoxe și greco-catolice marchează praznicul Tăierii capului pe data de 29 august. Biserica Romano-Catolică prăznuiește și ea decapitarea Sf. Ioan Botezătorul pe 29 august, la fel ca Biserica Luterană. Mai multe biserici din Comuniunea Anglicană respectă aceeași dată, inclusiv Biserica Angliei, deși unii o consideră mai degrabă o pomenire și nu o zi de sărbătoare.

Cu toate că data de 29 august este acceptată de întreaga comunitate creștină, data reală la care s-a petrecut decapitarea propovăduitorului Ioan nu este cunoscută, ea nu a fost menționată în nicio sursă și niciun document istoric. Nici anul nu este cunoscut prea bine. Se presupune doar că ar fi vorba de anii 28 sau 29 după Hristos, deoarece Ioan Botezătorul a fost aruncat în temniță de Irod în anul 27 după Hristos.

Pentru creștinii români, decapitarea lui Ioan Botezătorul este totodată un praznic și o comemorare care amintește de misiunea acestui sfânt și de puterea credinței sale nestrămutate. Numit adesea Înaintemergătorul, Sf. Ioan este pomenit pentru rolul său de a propovădui venirea lui Mesia și misiuna sa de a răspândi botezul întru credința cea dreaptă a lui Dumnezeu.

Ioan Botezătorul – misiunea lui sfântă

Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Mama sa pe nume Elizabeta era descendentă a lui Aaron și ambii soți erau înaintați în vârstă.

Proorocul Ioan s-a născut cu numai șase luni înainte să vină pe lume Iisus Hristos, iar nașterea sa a fost vestită de îngerul Gavriil lui Zaharia. Pentru că tatăl său, preotul Zaharia, nu putea să dea crezare acestei vești, el a fost pedepsit de înger să rămână mut până la botezul fiului său.

De la bun început, nașterea lui Ioan a avut un rol deosebit în planul divin care urma să schimbe credințele lumii. Rolul lui a fost acela de a-i pregăti pe evrei pentru venirea lui Hristos, Mesia așteptat de mii de ani de poporul lui Dumnezeu.

Mai mult decât atât, Ioan a fost cel care l-a arătat oamenilor pe Hristos drept Fiul lui Dumnezeu când acesta a venit la tânărul prooroc să fie botezat în apele Iordanului. Pentru credința lui, pentru misiunea lui sfântă și sprijinul pe care i l-a arătat lui Iisus, Sf. Ioan Botezătorul este adesea numit în scrierile creștine drept Înaintemergătorul lui Iisus sau prooroc al Celui prea Înalt.

Conflictul cu Irod Antipa

După câțiva ani petrecuți în rugăciune și post aspru în deșert, Ioan a început să răspândească noua credință și îi îndemna pe oameni să se pocăiască: ”Pocăiți-vă, căci Împărăția cerurilor este aproape!”, iar aceștia, mărturisindu-și păcatele, erau botezați de el în râul Iordan.

Botezul său era botezul pocăinței spre iertarea păcatelor, relatează evangheliile. Ioan Botezătorul avea misiunea să dea poporului cunoștința mântuirii, care stă în iertarea păcatelor grație îndurării lui Dumnezeu, după cum explică evanghelistul Luca.

Ioan îndemna poporul să facă pomeni cu tot prisosul lor de haine și mâncare, arată tot evanghelistul Luca, vameșilor le spunea să nu ceară nimic peste ceea ce le-a fost poruncit să ia, iar ostașilor romani să nu stoarcă nimic de la nimeni prin amenințări și violență, să nu învinuiască pe nimeni pe nedrept și să se mulțumească cu lefurile lor.

În acele vremuri tulburi, în care evreii și multe alte popoare asuprite de Imperiul Roman căutau o speranță, Ioan propovăduia venirea lui Mesia și mântuirea în viața de apoi. El a devenit foarte popular și iubit în rândul multor evrei și era deosebit de respectat. Ioan era totodată un judecător sever, care îndemna la respectarea credinței și a legilor străvechi. Ca atare, era imposibil să nu intre în conflict cu Irod Antipa care divorțase de prima soție și trăia în păcat cu propria cumnată.

Potrivit legii ebraice, era interzis cu desăvârșire să descoperi goliciunea nevestei fratelui, căci ea echivala cu descoperirea goliciunii fratelui, fiind, în plus, o preacurvie care se pedepsea cu moartea ambilor păcătoși. Irod și Irodiada se temeau ca mai marii evreilor să nu se întoarcă împotriva lor și să nu ceară poporului să fie omorâți amândoi pentru păcatul comis.  

Decapitarea Sfântului Ioan

Sfântul Ioan l-a înfruntat în mai multe rânduri pe rege, spunând că nu este îngăduit să se căsătorească cu femeia fratelui său. Întrega societate îl blama pe Irod pentru păcatul comis, iar regele se temea că Ioan Botezătorul putea declanșa o răscoală împotriva lui. Drept pentru care Irod Antipa îl ține închis într-o cetate pe Ioan, dar nu are curajul să îl omoare, temându-se de furia poporului.

Cu toate acestea, la un banchet de ziua lui, Irod se lasă influențat de soția sa și de fiica acesteia, Salomeea, și poruncește decapitarea lui Ioan. Povestea spune că, în timpul banchetului, Salomeea a dansat atât de frumos, încât regele i-a promis că îi dăruiește orice vrea ea, inclusiv jumătate din regat. Iar Salomeea, la îndemnul mamei sale, îi cere lui Irod să ordone decapitarea lui Ioan. Astfel, regele putea să demonstreze că nu se teme de nimeni, nici măcar de cel mai sfânt și ascultat prooroc al vremurilor.

Decapitarea lui Ioan a avut loc în taina nopții și se spune că Irodiada ar fi îngropat capul lui într-un morman de gunoi. Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul reprezintă primul mare martiriu din istoria bisericii creștine, după Hristos, și este pomenit în fiecare an la data de 29 august.

Ce rugăciune se rostește la praznicul din 29 august

„O Mergătorule înainte al Domnului şi Botezătorule a lui Hristos, mari şi multe sunt vredniciile date ţie de Dumnezeu, fiindcă tu de proorocii cei vechi ai fost prorocit. Tu, după făgăduinţă şi prorocie Îngerească, te-ai şi născut.

Numele tău prin cuvântul Arhanghelului Gavriil mai înainte s-a vestit; a ta numire cu minunea dezlegării limbii tatatlui tău s-a pecetluit.

Tu, din copilărie, în pustie ai vieţuit şi, ca o pasăre a cerului, desăvârşit neagoniseala ai iubit, cu agurida şi cu miere sălbatică te-ai hrănit. 

Tu, cu duhul şi cu puterea lui Ilie , în lume te-ai arătat şi nelegiuirea lui Irod şi a tuturor celor asemenea lui ai mustrat. 
Tu eşti martorul cel preavestit al Preasfintei şi de viaţă făcătoarei Treimi.

Tu pe Mântuitorul către mulţimea popoarelor L-ai mărturisit şi cu degetul tău L-ai arătat pe Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatele lumii.

Tu, de către însuşi Domnul, mai mult decât prooroc ai fost mărturisit şi, după Născătoarea de Dumnezeu, pe tine te credem a fi cel mai mare om născut din femeie. 

Prin mijlocirea sfintelor şi preaputernicelor tale rugăciuni, ajută-mă să dobândesc mila lui Dumnezeu şi a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în ceasul cel de pe urmă al sfârşitului meu. Amin!”

Tradiții creștine și obiceiuri la Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este praznic mare pentru creștini și o sărbătoare la care se respectă datini vechi. Din cauza faptului că marele propovăduitor a fost omorât mișelește, în timpul nopții, iar capul lui a fost pus pe o tipsie rotundă, mulți creștini țin post negru pe data de 29 august până la miezul nopții. De asemenea, tradiția spune că, dacă nu poți ține post negru și mănânci în ziua respectivă, nu este bine să folosești deloc cuțitul și nici farfuriile rotunde din casă. Credincioșii trebuie să consume doar apă și pâine pe care o rup cu mâna, în loc să o taie.

Este absolut interzis în această zi de mare praznic să consumi vin roșu, pentru că vinul roșu reprezintă în tradiția creștină sângele Sfântului Ioan, dar și al Mântuitorului Iisus. Totodată vinul roșu reprezintă nedreptatea, tortura și moartea crâncenă la care au fost condamnați martirii creștini în frunte cu Ioan Botezătorul.  

Alte tradiții din popor spun că, în ziua în care pomenim tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, nu se taie și nu se mănâncă varză, roșii, pepeni și mere, adică legume și fructe de toamnă rotunde precum capul unui om.

Fructele rotunde care se coc în această perioadă precum merele, perele și strugurii se duc la biserică să fie sfințite după slujbă și apoi se împart bătrânilor, bolnavilor și copiilor, deoarece aceștia nu trebuie să țină post.

Credincioșii care, totuși, nu pot ține post, nu au voie să mănânce alimente sau mâncăruri roșii, așadar făcute cu suc de roșii, și nici sfeclă roșie sau ceapă roșie, deoarece culoarea roșie amintește de martiriul Sfântului Ioan.

Se mai spune din bătrâni că nu este bine să bei vin sau orice fel de alcool, să chefuiești, să dansezi și să faci petrecere acasă. Se ține post negru tocmai pentru că Sfântul Ioan Botezătorul și-a pierdut viața din cauza regelui care a căzut în păcat și a nesocotit legile străvechi care îndeamnă la cumpătare și cuviință.

sursa foto: Wikipedia