Sfinții Constantin și Elena se sărbătoresc împreună, în fiecare an, pe data de 21 mai. Datorită împăratului Constantin, religia creștină a ajuns una de stat, în timp ce mama sa, Elena, a fost cea care a descoperit pe dealul Golgotei Crucea pe care a fost răstignit Mânuitorul, zidind Biserica Sfântului Mormânt.
Sfântul Constantin a fost proclamat împărat după moartea tatălui său. Din această cauză intră în conflict cu Maxențiu, un tânăr care și-ar fi dorit să fie el proclamat împărat. În ziua premergătoare luptei dintre ei, Sfântul Constantin a văzut pe cer o cruce, iar în vis i s-a arătat apoi Hristos, spunându-i să pună acest semn pe toate steagurile sale. Sfântul Constantin a ieșit biruitor, făcând întocmai.
Dând un decret prin care a oprit persecuția creștinilor, a făcut ca religia creștină să devină una de stat, mai târziu. Tot în vremea sa a avut loc și Sinodul I Ecumenic, în timpul căruia a fost îndepărtată erezia lui Arie.
Mama sa, Elena, a fost cea care a descoperit pe dealul Golgotei Crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul, zidind Biserica Sfântului Mormânt, pe cea din Bethleem, pe cea din Nazaret și multe alte locașuri.
Cine au fost de fapt Constantin și Elena
Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, cunoscut sub numele Constantin I sau Constantin cel Mare, a urcat pe tronul Impreiului Roman în anul 308, la vârsta de 36 de ani. Ajuns la conducerea Imperiului Roman împreună cu Licinius, cumnatul său, Constantin a luat primele măsuri pentru preotecția creștinilor. Cu toate acestea împăratul nu se convertise, fapt ce avea să se întâmple câțiva ani mai târziu.
A constituit piatra de temelie pentru recunoașterea oficială a religiei creștine, fapt ce avea să aibă loc abia în anul 380 prin Edictul de la Tesalonic al Împăratului Teodosie.
Edictul de la Mediolan, care era de fapt o scrisoare, avea să schimbe cursul întregii istorii a lumii. Constantin I a arătat el însuși toleranță creștinilor. A subvenționat Biserica creștină din fonduri publice, a scutit clerul de obligații publice și se considera chiar el slujitorul lui Dumnezeu. Legile pe care le-a dat, la sfatul mamei sale, au contribuit la răspândirea noii religii.
Flavia Iulia Helena, mama lui Constantin I, cunoscută sub numele de Helena Augusta sau Sfânta Elena, s-a născut în orașul Drepanon (azi Karamürsel) în Bythinia (în nord-vestul Asiei Mici), căruia mai târziu Constantin i-a schimbat numele în Helenopolis, în onoarea mamei sale.
Unii autori antici afirmă ca Helena era concubina lui Constanțiu, tatăl lui Constantin cel Mare, în timp ce alții nu specifică statutul ei legal sau social, iar alți autori o numesc soție (uxor) a lui Constanțiu.
Totuși, se pare că Helena avea un statut social umil. Sfântul Ambrozie din milano a afirmat că ea era o stabularia, o servitoare într-un han sau tavernă. De la această origine modestă, ea a ajung la rangul de împărăteasă.
Și-a eliberat toți servitorii
Elena a participat la toate acțiunile de binefacere în folosul creștinilor persecutați, mutilați, lipsiți de posibilități, înlăturați din serviciul public.
Este prima femeie din lume despre care se știe că și-a eliberat toți sclavii și a desființat de la curte suita de doamne și domnițe, care huzureau în lux, intrigi și lucruri nefolositoare, încât un slujbaș al templelor păgâne a numit-o „molima ucigașă a idolilor și a zeilor”.
În anul 326, după moartea nepotului său Crispus și a nurorii sale Fausta, a mers în pelerinaj în Țara Sfântă de unde s-ar fi întors doi ani mai târziu cu o comoară neprețuită. Potrivit unor istorici, Elena a oferit danii pentru întemeierea unor biserici.
Tot în acel pelerinaj, se spune că s-ar fi descoperit, cele trei cruci folosite pentru răstignirea lui Iisus Cristos și a celor doi talhari, relevându-se printr-un miracol care dintre ele era Sfânta Cruce. A murit la scurt timp după întoarcerea din pelerinaj, la vârsta de 80 de ani.
Pentru contribuția adusă la legalizarea, sprijinirea și organizarea Bisericii creștine, Constantin cel Mare este venerat ca sfânt în Biserica Ortodoxă și în Biserica Greco-Catolică, la data de 21 mai, o dată cu Sfânta Elena, mama sa, precum și în Bisericile vechi orientale (necalcedoniene).