Prohodul Maicii Domnului. Ce semnificație are și când trebuie citit

Una dintre cele mai însemnate rugăciuni închinate Fecioarei este Prohodul Maicii Domnului, care se cântă în preajma Adormirii Maicii Domnului. În ajunul acestui mare praznic, care se ține în luna august, Prohodul Maicii Domnului se rostește deopotrivă în biserici, dar și în casele credincioșilor.

Prohodul Maicii Domnului este unul dintre cele mai importante imnuri liturgice, pe care preoții și credincioșii îl rostesc înainte de praznicul Adormirii Maicii Domnului. Acest imn prin care este slăvită urcarea la ceruri a Fecioarei Născătoare de Dumnezeu se citește în fiecare an, în seara de 14 august, înainte de Sfânta Maria Mare, sărbătoare care se ține pe data de 15 august.

În biserici, prohodul se cântă în timp ce Epitaful Maicii Domnului este scos din altar și așezat în mijloc, să fie văzut de toți credincioșii. La finalul slujbei, are loc o procesiune prin care Sfântul Epitaf este purtat în jurul bisericii și se fac patru opriri. După procesiune, toți credincioșii prezenți la slujbă se întorc în biserică trecând pe sub epitaf, apoi acesta este așezat pe Sfânta Masă unde va rămâne până la data de 23 august.

Ce structură are prohodul închinat Maicii Domnului

Așa cum mulți creștini știu, prohodul este o slujbă care se citește la înmormântare. În tradiția bisericii ortodoxe, există un prohod de o însemnătate deosebită care se ține în Vinerea Mare, în Postul Paștelui, și care este închinat Domnului Iisus Hristos, răstignit pe cruce în ziua de Paști.

Cel de al doilea prohod ca însemnătate în tradiția bisericii este prohodul Maicii Domnului, care se citește la slujba din ajunul Adormirii Maicii Domnului, cunoscută în popor drept Sfânta Maria Mare.

Acesta din urmă reprezintă un imn deosebit de lung, el conține trei părți sau stări și în total 191 de strofe. Prohodul închinat Fecioarei Maria a fost compus la începutul secolului al XVI-lea de către imnograful și teologul Manuil din Corint. Imnul a pătruns în bisericile românești la începutul secolului al XIX-lea, după ce a fost tradus, în anul 1820, de către Ion Pralea.

Când se cântă prohodul Maicii Domnului

Prohodul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria se cântă în seara dintre 14 și 15 august, în jurul epitafului sau icoanei Maicii Domnului. Această rugăciune plină de evlavie face parte din cultul Bisericii Ortodoxe și creează un paralelism între momentele Răstignirii și Învierii Mântuitorului și ridicarea la ceruri a Născătoarei de Dumnezeu.

Slujba Prohodului Maicii Domnului este inspirată din modelul Prohodului Domnului nostru Iisus Hristos, care se oficiază în Vinerea Sfintelor Patimi. Tot astfel, în ajunul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, în timpul slujbei Vecerniei sau a Privegherii, în mijlocul bisericii este adus epitaful ce poartă icoana Adormirii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.

Semnificația prohodului închinat Maicii Domnului

Numită adesea în prohod drept ”Candela luminii”, ”Maică Precurată” sau ”Cea fără de prihană”, Maica Domnului este cântată cu multă evlavie și iubire în acest prohod care preamărește ridicarea ei la ceruri. Departe de a fi o cântare tristă, prohodul Maicii Domnului are menirea să ne amintească despre momentul în care Născătoarea lui Iisus a fost chemată în Împărăția lui Dumnezeu, iar apostolii au venit să îi fie alături în ultimele clipe de viață, înainte ca îngerii să îi ridice sufletul la ceruri.

Fiecare strofă și fiecare cântare din acest imn aduce slavă virtuților Maicii Domnului și premărește viața ei modestă, cumpătată și plină de credință care a inspirat putere tuturor apostolilor și credincioșilor lui Iisus.

Prohodul Maicii Domnului. Partea cea dintâi

1. În mormânt Viață
Ai fost pus, Hristoase,
Și-a vieții Maică-acum intră în mormânt
Și se mută la viața cea de sus.

2. Tu născând Viața,
Pe a tot-Dumnezeu
Și viața, Prea Curată schimbând-o
La viața cea de sus te-ai și mutat.

3. Te mărim pe tine,
Maică prea curată,
Și-adormirea ta cinstim, prăznuind-o
Cu solirea-ți pururea fiind păziți.

4. Fericimu-te toți,
O, prea sfântă Maică,
Închinându-ne cinstitei tale mutări,
Cea de care îngerii s-au minunat.

5. Te mărim pe tine,
Maică a Lui Hristos,
Care fără de sămânță ai zămislit
Și a ta mutare toți o preamărim.

6. Fericimu-te toți,
Maică a Lui Hristos
Ceea ce-ai pricinuit pe noul Adam,
Și-adormirea-ți cu credință o cinstim.

7. Te mărim, Fecioară
Pururea cinstită
Și icoanei tale ne închinăm,
Ca la oglindirea sfântului tău chip.

8. Fericimu-te toți,
Maică a Lui Hristos,
Ca pe rugătoarea pururea pentru noi
Și ca pe o solitoare pentru toți.

9. A fericiților
Tăi părinți străluciți,
Tu prea fericită fiică lor te-ai făcut
Și pe toate neamurile ai întrecut.

10. Drept-măritori preoți
Și popor credincios
Cu smerenie cădem la sicriul tău
Prea curată Maica Lui Emanuil.

11. Mulțimea de pustnici,
Cete de cuvioși
O, voi tineri și fecioare, cu cei bătrâni
Cântați adormirea prea Curatei Maici.

12. O voi domnitori mari,
Toți acum lăudați
Strămutarea prea curatei Împărătese
Ce-a născut pe Împăratul tuturor.

13. Cine dar va spune
Bucuria multă
Ce-a cuprins pe Maica Domnului Iisus
Când i s-a vestit mutarea Ei la cer.

14. Suind Prea Curata
Muntele Eleon
Și în mână de la înger floare luând
Către Cel născut din Ea se închina.

15. A muntelui saduri
Ție ți se-nchină,
Prea Curată, văzând ramura de finic
Ca la Maica Celui atotziditor.

16. Glasul Celui de sus
Fără veste-a grăit
De mutarea ta iubitului ucenic,
În Efes fiind cu slujba lui Hristos.

17. ”Mergi la Ghetsimani
Iute și prea degrab,
Căci se mută Maica Domnului sus la cer,
Făcând cea de pe pământ mutarea sa”.

18. O, minuni străine,
Mari și dumnezeiești,
Cum de nori pe sus, Curată, s-aduseră
La înmormântarea ta, Apostolii!

19. Venind de la margini
Ceata de ucenici
Minunat de nori purtatu-s-a prin văzduh,
Ca să-ngroape trupul Maicii Lui Hristos.

20. De la margini vine
Ceata de ucenici,
Ca să-ngroape în mormânt preasfântul său trup,
Cea mutată negrăit de pe pământ.

21. Dintre ale lumii
Margini pân-la margini,
Adunându-se soborul apostolesc
Pe Cea fără de prihană preamăresc.

22. Coruri de la Arhangheli
Și de la îngeri cete
Adunându-se la sfântă mutarea ta,
Te măresc în cânturi, spăimântându-se.

23. Stăpânul ca Fiu dând
Haruri Maicii Sale,
Din cereștile lăcașuri s-a pogorât,
Ca pe-al Maicii Sale Duh să-l poarte sus.

24. La a ta curată,
Cinstit-adormire,
A venit întreg soborul cel îngeresc,
Iară ceata de apostoli te plângea.

25. Adevăr minune
Străină-i a privi
Și-a vedea pe Dumnezeu ca un om primind
În mâini sufletul prea sfintei Sale Maici.

26. Ceea ce suit-ai
La lăcașuri cerești
Nu lipsi, Stăpâna noastră, privind spre noi,
Spre cei ce cu drag cinstim mutarea ta.

27. Înălțând Fecioara
Mâinile sale-n sus
Credincioșii toți se roagă a fi păziți
Prin mutarea Ei la Fiul său iubit.

28. Mori acum și te duci
La viața de sus
Ci să nu ne părăsești pe noi, robii tăi,
Veșnic trează Solitoare pentru toți.

29. Minune prea mare
Este a se vedea,
Cum ceea care Viața lumii născu
Morții cei firești părtașă s-a făcut.

30. Prunc fiind Iisus,
Fiul Celui de sus,
Se purta de prea curatele tale mâini,
Iar acum El poartă-n mâini sufletul tău.

31. Ucenice Petre
Și ceilalți ucenici
Bun rămas de petrecanie cuvântând
A cânta începeți Maicii Domnului.

32. Fericimu-te toți,
Maică prea curată,
Și mutarea-ți prăznuind, cu toți te cinstim,
Căci te-ai dus de pe pământ la cei de sus.

33. Mutatu-te-ai de jos
La viața de sus,
Dară oștile de îngeri s-au înspăimântat,
Când al tău duh Tatălui ceresc ai dat.

34. Dușmanii tăi cei răi,
Și prea înșelători
Vrând să-ți ardă trupul ca niște păgâni
S-au orbit de dreapta Celui Prea Înalt.

35. Sabie grozavă
Cu tăierea sclipi
Împotriva celui singur semeț pornit
Spre curata Maică a Lui Dumnezeu.

36. Nemernicul vrăjmaș,
Patul vrând a-ți surpa,
Nevăzut a pătimit tăierea de mâini
Ticaloase ce de pat s-au fost atins.

37. A cereștilor oști,
Dulci cântări și frumos
Potrivite s-auzeau de toți ce erau
Privind adormirea Maicii Domnului.

38. Ceea ce născut-ai Pe Hristos Viața,
Spune dară cum de moarte te-mpărtășiși?
O cunoaște numai Cel născut al tău.

39. Prea curată Maică
Prea cinstită Sfântă,
După strălucit-acum adormirea ta,
Apără pe cei ce cred întru Hristos.

40. Pe cei ce mutarea-ți
Credincios prăznuiesc,
Tu-i acoperă și-i apără de nevoi,
Prea curată totdeauna rămânând.

41. Din grele primejdii
Și de limbi viclene
Scapi pe cei ce cântă-acum adormirea ta,
Prea cinstită Solitoare-a tuturor.

42. Către Domnul te am
Solitoare și-ajutor,
Prea curată Născătoare de Dumnezeu,
Ca Tu din primejdii să mă mântuiești.

43. Înainte îți stăm,
Maica Lui Dumnezeu,
Pomenirea ta din inimă lăudând,
Cântări sfinte cu buzele versuim.

44. Însuflețite Cer
Ce-ncăpuși pe Domnul,
La cerească locuință te-ai ridicat
Și pe lumea cea de sus ai luminat.

45. Cei ce cu dorința
Săvârșim, prea sfântă
Maică și Fecioară, astăzi mutarea ta,
Mântuiți să fim de patimi ne rugăm.

46. Proorocul David,
Strunindu-și lăuta,
Te mărește Prea Curată, cântându-te
Și-adormirea ta cu drag vestind-o.

47. Credincioase cete
Cântă chivotului
Împletite versuiri de cerești cântări
Celei duse la odihna cea de sus.

48. Ție, ce născut-ai
Pe Hristos Viața
Cu credință îți cântăm și te prea cinstim
Și mutarea ta, Fecioară o mărim.

49. Mulțime de oameni
Laudă pe Pruncă,
Mărind, Prea Curată, și adormirea ta
Cea cântată de soborul îngeresc.

50. A toți credincioșii
Din nevoi scăpare,
Miluiește, Născătoare de Dumnezeu,
Pe câți cântă astăzi adormirea ta.

51. Proorocii cândva,
Prea Curată, vestind
Adormirea ta, Fecioară, o au văzut
Și mulțimi de îngeri o au lăudat.

52. Într-a morții umbră
Se Îngroapă acum
Ceea ce născu Viața, mutându-se
De la voi la Tronul cel veșnic de sus.

53. Certați cu Dumnezeu
Fiind, ne-am împăcat
Întru tine, Născătoare de Dumnezeu,
Deci Fecioară adormirea ta mărim.

54. Prea lumii, Stăpână,
Prea curată privind,
Strălucit ca să se-ncuie-n mormânt acum,
O, tu sat Ghetsimani, te bucură!

55. Mult dumnezeiescul
David s-a bucurat
Psalmi cântând sculării tale celei din morți,
O, Tu al Lui Dumnezeu sicriu sfințit.

56. Săvârșim toți astăzi
Ducerea de la noi
A Maicii Cuvântului, curățindu-ne
Mintea, inima, trupul și sufletul.

57. A Domnului Maică,
Pe cei drept-măritori
Care cinste dau mutării tale, fă-i tari
Împotriva luptătorilor vrăjmași.

58. Dar cum mori, Fecioară,
Care Viață ai dat,
Ca și oamenii firești supuindu-te
Și cum rabdă Cel născut făr-de păcat?

59. Strângându-vă margini,
Veniți să fericim
Cea de-aci dumnezeiască petrecere
Către cer a Maicii Domnului acum.

60. Din curate-ți sângiuiri
Luând trup Iisus,
Pe flămânzi i-a săturat prea îndestulat
Și afară pe bogați i-a scos deșerți.

61. De a ta mutare
Saltă firea acum,
Veselindu-se cu îngerii, oamenii,
Îngroparea ta de obște săvârșind.

62. Ceea ce trup de lut
Lui Hristos dăruiși,
Zămislindu-l, Născătoare de Dumnezeu,
Rugăciunile noastre să nu le treci.

63. La puteri mai-nalte,
Cereștile Puteri
Au strigat zicând, acum pregătiți-vă,
Ca pe Maica Domnului să o primiți.

64. Preoți și norodul
Și toți cei credincioși,
Cu smerenie te roagă, ca să primești,
O, Stăpână, rugăciunile lor azi.

65. Una Prea Curată,
Ție toți ne rugăm,
Ca prin blânzii și miloșii tăi ochi frumoși
Să privești spre noi smeriții pururea.

66. Născând Tu, Curată,
Pe Hristos Ziditor,
Din nevoi să mântuiască, roagă-te Lui,
Pe cei ce cu drag cinstesc mutarea ta.

67. Solitoarea lumii,
Scutul creștinilor,
Pe cei câți scapă la tine acoperă-i,
De ispite și nevoi păzind pe toți.

68. Nădejdea toți având
La tine, Prea Sfântă,
Nenuntită, Născătoare de Dumnezeu,
În nădejdea ta noi nu ne poticnim.

69. Strigăm toți cinstitul
Glas al lui Gavriil,
Bucuria tuturor credincioșilor:
Bucurie fie-ți, Maica Domnului.

70. De orice ispite
Și de multe nevoi
Ceea ce pe Dumnezeu, Prea Sfânt-ai născut,
Și pe robii tăi acum să-i izbăvești.

71. Fericimu-te toți,
Maica Lui Dumnezeu,
Pe care te-a închipuit stâlpul cel de foc
Și pe noul Israil povățuiești.

72. Fericimu-te toți,
Maica Lui Dumnezeu,
Pe care Moisi de mult te-a văzut în rug
Ce nears ardea în muntele Sinai.

73. Fericimu-te toți,
Maica Lui Dumnezeu,
Scara-naltă insuflată, ce oarecând
S-a văzut de către dreptul Iacov.

74. Fericimu-te toți,
Maica Lui Dumnezeu,
Cea pe care Ghedeon te-a închipuit
Lâna udă ce pământul rourezi.

75. Te mărim, Lumina
Cea în trei străluciri
Pe Părintele, pe Fiul și Duhul Sfânt,
Pe Treimea cea Atotputernică.

76. Fericimu-te toți
Credincioșii tăi fii,
Căci purtași pe Dumnezeu cel neîncăput
Ce în tine-a încăpea a primit.

77. Te mărim pe tine,
Preacurată Maică,
Și prea sfântă adormirea ta o cinstim,
Și mutarea ta de pe pământ la cer.

78. În mormânt Viață
Ai fost pus, Hristoase,
Și-a vieții Maică-acum intră în mormânt
Și se mută la viața cea de sus.

Prohodul Maicii Domnului. Cea de a doua cântare

1. Cade-se acum,
Ca să te mărim, Fecioara Maică
Mai cinstită fiind și mai mărită mult
Decât toate cetele cele de sus.

2. Cade-se acum
Să te fericim, Fecioara Maică,
Fericită totdeauna adevărat,
Mai mărită decât cei ce au ochi mulți.

3. A te ferici
Se cuvine, pururea Fecioară,
Ca născând pe Făcătorul tău te-ai făcut
Decât cerurile cu mult mai presus.

4. Ca să te mărim
Se cuvine, Născătoare, Doamnă
Ca prin ale tale rugi să ne-acoperim
Pentru adormirea ta cea sfânt-acum.

5. Toți cei credincioși
Ai curatei Maice și Fecioare
Adormirea-ți cântând, zicem: bucură-te,
Solitoarea noastră caldă-a tuturor;

6. Primește-acum
De petrecere cântări, Fecioară,
Maică a Tot-Împăratului Dumnezeu
Și trimite pace credincioșilor.

7. Monahi mulți și sfinți
Și-ale cuvioaselor soboare,
Cum și cetele bărbaților credincioși,
Din evlavie cu toții te măresc.

8. Cete tinerești,
Cu fecioarele drept credincioase,
De petrecere cântare strigați acum,
Pentru Maica sfânt-a lui Emanuil.

9. Trupul pământesc
Văzând ceata ucenicească,
Al tău, Maica Ziditorului tuturor,
Cu sfială tronul tău ți l-au purtat.

10. Credincioșii toți
Fericim pe cea acum mutată
Către ceruri, Născătoarea de Dumnezeu,
Că pe dânsa solitoare s-o avem.

11. Noul Israel,
Acum după sfânta datorie.
Cu cântări dumnezeiești preamărește-n cor
A Fecioarei ducere la cei de sus.

12. Pe cei ce-ți cântăm
Cu credință, Preacurată Maică
Ce-ai născut pe Împăratul cerurilor,
Binecuvânteaza-ne pe noi de sus.

13. Prea curate mâini
Tinzând către Dumnezeu, Fecioară,
Ca o bună miluiește și-acoperă
Pe toți care-și pun nădejdea-n mila ta.

14. Priveghelnică
Rugăciune, curată Fecioară,
Primește acum cu milă și cererea
Celor ce cinstim cu drag mutarea ta.

15. Pomenește-ne,
Maică și Fecioară Preacurată,
Prin a ta mutare sfântă, rugămu-te
Și a noastre greșeli nu le socoți.

16. Din multe nevoi,
Întâmplări, necazuri, izbăvește
Pe acei care în tine nădăjduiesc
Și cinstire adormirii tale dau.

17. Ucenicii toți
La sicriul tău sosind în grabă,
Prin văzduh fiind purtați de pe unde-au fost,
În genunchi, Fecioară, ți s-au închinat.

18. Toți au povestit
Celei sfinte și neprihănite,
Cum au fost răpiți de nori din locurile
Unde stau și predicau noroadelor.

19. Fără de bărbat
Ai născut, Fecioară Preacurată
Dar și moartă tu fiind, nu ai putrezit
Și-ndoită închinare ai primit.

20. Cel de Dumnezeu
Primitor trup, ceata de Apostoli
Îl îngroapă-acum strigând cu-ale tale rugi,
Moștenirea ta, Stăpână, apără.

21. Toți Arhanghelii,
Stăpânii, Domnii și Puteri toate,
Limbi, popoare, neamuri ale pământului
Adormirea Preacuratei lăudați.

22. Vas ales fiind,
Pavel a cântat pe Preacurata,
De petrecere cântare a glăsuit
Pentru ceea ce e mai presus de cer.

23. Sfărâmă Moisi
Mânios, a Sinaiului table,
Iar Stăpânul pe aceea ce L-a născut
O păzește-n ceruri vie pururea.

24. De mâini fu lipsit
În chip nevăzut semețul vrăjmaș
Care-n fața ucenicilor a încercat
Sicriul tău să răstoarne, o Maică!

25. Versuia cu glas
Mulțimea de oștire cerească,
De la margini pe pământ tainic alergând
La-ngroparea Maicii Lui Emanuil.

26. Cu dumnezeiești,
Cuvioase cântări împletite,
Îngroparea Născătoarei de Dumnezeu
Veniți ca și noi, acum, să lăudăm.

27. La mutarea ta,
Maică și Fecioară Preacurată,
Ți-au cântat cu duioșie îngerii toți,
Și mulțime mare de popor creștin.

28. Tu, dintre femei
Întrecut-ai hotarele firii,
Căci tu singură avuși adormirea ta,
Mai mărită decât orice muritor.

29. Preoți și popor
Adormirea-ți cântă lăudând-o
Dezlegarea datoriilor ne rugăm
Dă-ne Maica Domnului la toți acum.

30. Pe cei ce-au greșit,
Maică și Fecioară Preacurată,
Sfântă Pruncă, miluiește-i, că mânecă
La locașul tău cel ce-i dumnezeiesc.

31. Lanțurile rup
Ale tale rugi, curată Pruncă,
Și din toată munca scapi pe cei ce cinstesc
Cu credință sfântă adormirea ta.

32. Strigă, o David,
Născătoarei de Dumnezeu, lira
Răsunându-ți: auzi fiică mutarea ta
Către ceruri sus, de jos de pe pământ.

33. Minunat a fost
A privi de jos spre cer cum pleacă
Cerul cel însuflețit, Dumnzeule!
Minunate-s, Doamne, lucrurile Tale.

34. Cete îngerești
Al tău pat cu bună-cuviință,
Maică și Fecioară, ți l-au acoperit
În vremea când Tu, Curat-ai adormit.

35. Danțuri netrupești
Cu dumnezeiască cuviință
Cânt-acum, Curată, Cerul însuflețit,
Spre cereștile odihne Tu mergând.

36. Către cer de jos
Al lui Aaron toiag se mută,
Care pe Hristos nespus L-a fost odrăslit
Și rodește pomul vieții veșnice.

37. Pe cea de demult
Scară-naltă de Iacov văzută,
Cea pe care o întări Iisus cu trup,
S-a mutat acum de pe pământ la cer.

38. Patul tăinuit,
Ne-ntinată Maică și Fecioară,
La prea-sfinte locuințe se suie acum
Nelipsit a locui cu Fiul Său.

39. Cartea curată,
În care cu trup s-a scris Cuvântul,
Se închide și se mută, puindu-se
Întru ale Fiului curate mâini.

40. Daruri datu-ți-a
Peste fire, Fiul tău, Fecioară,
Nelipsit, Preasfântă Pruncă păzindu-te
Și suindu-te la viața veșnică.

41. Cu adevărat
Ca pe o aleasă smirnă sfântă
Te sălășluiește-n Sfânta Preasfintelor
Cel Atoateziditor și Fiul Tău.

42. Viața a răsărit
Dintru tine, Preasfântă Fecioară,
În ce chip, dar trupul cel neîntinat
Se făcu acum morții împărtășit?

43. Casă te-ai văzut,
Preacurată Fecioară, vieții,
Deci murind, îndată te-ai și învrednicit
Totdeauna cu Hristos a viețui.

44. Înstrunind acum
Buze prea curate-n loc de coarde,
Maicii Atotfăcătorului Dumnezeu
Imnuri de petrecere să întocmim.

45. Înălțarea-n cer
A curatei Maicii Tale, Doamne,
A unit acum pe oamenii cu îngerii,
Ție lăudări de obște aducând.

46. Pământești numiri,
Domnitori ce judecați noroade,
Tineri, tinere, cântare toți să-nălțăm
Maicii Împăratului Hristos din cer.

47. Pomenirea ta
Cea cinstită, Preacurată Maică,
Lăudându-ți, o măresc toți cei ce trăiesc
Și făptura toată cu smerenie.

48. Prunca odrăslind
Dintru a lui Iesei tulpină,
Omenește Maica Lui Dumnezeu muri
Și-mpreună cu Fiul tău viețuiești.

49. Pământenilor,
Săltați și vă minunați acuma,
Ca Muntele cel Preasfânt și dumnezeiesc
Desfătare a aflat la Fiul său.

50. Arătatu-s-a,
Preacurată, moartea ta pod vesel,
Pe care-ai trecut la ceruri de pe pământ
Și la Fiul tău odihnă ai aflat.

51. Ușile cerești
Se deschiseră ție, Preasfântă,
Și Puterile cerești mult te-au lăudat
Și pe-al tău trup Fiul l-a primit în cer.

52. Norii luminați
Au adus mulțimea de Apostoli
De la marginea pământului, cuvios
Pe curata Maică Fiului s-o dea.

53. Preasfânt trupul tău,
Ucenicii plângându-l, Curată,
Fu stropit cu lacrimi alăturând cântări
De petrecerea cea de aici la cer.

54. Margini pământești
Glăsuiescu-ți Maică și Fecioară,
Că născând pe Fiul tău cel dumnezeiesc,
Amăgirea idolilor ai sfârșit.

55. Laudă strigând
Toată sfânta adunare mare
Pe aceea ce nascut-a pe Dumnezeu:
Pază fii la toți prin ale tale rugi.

56. Duhul tău luând
Chiar Cuvântul ce din tine, Pruncă;
Ce născuse fără ispită de bărbat,
Ca un Fiu în slavă l-a sălășluit.

57. Pe Stăpânul lor
Îngereștile Puteri văzându-L
Duhul Maicii sale singur în mâini luând,
Spăimântatu-s-au și mult s-au bucurat.

58. Firea cea de om
Întreci, de Dumnezeu Născătoare,
Căci Fecioară ai rămas după naștere
Și murind te duci la Fiul tău Preasfânt.

59. Cete îngerești,
Oameni și făptura toată,
Laude ți-aduc, o Maică, toți la un loc,
Că Tu, mai presus de orice fire ești.

60. Strajă tare fii
Celor ce te laudă, Curată,
Împotriva bântuielilor dușmănești
A văzuților și nevăzuților vrăjmași.

61. Întru rugăciuni
Pe Fecioara, Maica Ta, primește-o
Ca pe o caldă Solitoare pentru noi toți,
Iar pe noi, ca un bun, mântuiește-ne.

62. Pe Cel ne-nceput
Împreună cu Fiul mărescu-L
Și pe Duhul, in trei fețe un Dumnezeu,
Cel ce este Ziditorul tuturor.

63. Lucru minunat
Ești cu totul fără de prihană,
Căci mormântu-ți tuturor credincioșilor
Se arată rai prea-înțelegător.

64. Cade-se acum,
Ca să te mărim, Fecioara Maică
Mai cinstită fiind și mai mărită mult
Decât toate cetele cele de sus.

Prohodul Maicii Domnului. Cea de a treia cântare

1. Neamurile toate
Laudă-ngropării
Tale Fecioară, cântă.

2. Neamurile toate
Te fericesc Doamnă,
Că ești Lui Hristos Maică.

3. Neamurile toate
Te fericesc, Maică
Cu daruri dăruită.

4. Limbile pe tine
Te fericesc Sfântă,
A Lui Dumnezeu Maică.

5. Ceata de Apostoli
Alergați cu râvnă
La îngroparea Maicii.

6. Ceata de Apostoli
A venit din margini
Să-ngroape Fecioara.

7. Fricos te-mpresoară
Cetele de îngeri
La prea slăvita-ți moarte.

8. Cu sobor de îngeri
Se pogoară Fiul
Să ia al Maicii Lui duh.

9. Deși mori, Fecioară
Dar te-nalți la ceruri,
La prea-iubitul tău Fiu.

10. Preoți lăudați toți
Pe a Domnului Maică
Ce în cer se strămută.

11. Laudă din ceruri,
Să se glăsuiască
La adormirea Maicii.

12. Satul Ghetsimani
Slăvește mormântul
De-a pururea Fecioarei.

13. La cerești lăcașuri
Acum mergând Maica
Pe cei ce-ți cântă scapă-i.

14. Cetele slăvite
Trecând pe Fecioara
La cer, au proslăvit-o.

15. Prea curată Maică,
Fericimu-te cu
Ai tăi prea-sfinți născători.

16. Tu, născând viața,
Preacurată, cum mori
Biruind legea firii?

17. O, minuni străine,
Ziditorul cum ia
Al Maicii Sale suflet!

18. S-alergăm îndată
La groapa Preasfintei
Și dobândi-vom milă.

19. Bucură-se totul
De a ta Preasfântă
Și cerească mutare.

20. Cerul și pâmântul
Cântec de mutare
Glăsuiesc Preacuratei.

21. Lumii mântuire,
Stăpână, arată
Întru a ta mutare.

22. De finic mlădițe,
Ca Lui Hristos, Maică
Ție-acum aduc.

23. Din a lumii margini,
Cei trimiși la tine
Se adunară, Maică.

24. Către a Sa Maică,
Astăzi de la ceruri
S-a pogorât Stăpânul.

25. Astăzi lumea toată,
S-a sfințit cu totul
Prin Sfânta-ți adormire.

26. Astăzi dar, Fecioara
Și Maica Vieții,
Sus, către ceruri s-a dus.

27. Mă spăimânt, Fecioară,
Petru striga ție
Când stai întinsă moartă.

28. Mă spăimânt, Fecioară,
Văzându-te-ntinsă
Pe pat, strigat-a Pavel.

29. La cerești lăcașuri,
Te-ai mutat cu totul
De jos, Fecioară Maică.

30. Frică ia mulțimea,
De cinstita-ți moarte
Trupească Preacurată.

31. Cete credincioase,
Mărescu-ți, Fecioară,
Slăvita-ți adormire.

32. Vie ești și-n moarte,
Fără de sămânță
Născând Viața lumii.

33. Soarele cel mare
Te-a luat la Sine,
Norule cel ușurel.

34. Din părțile depărtate,
Corul de Apostoli
S-a strâns să cânte ție.

35. Cetele de îngeri,
Coruri de Apostoli,
Mărescu-te, Fecioară.

36. Pe cei care cântă
Și veghează, Doamnă,
La tronul tău păzește-i.

37. Limbi, noroade, neamuri,
Îngropați cu frică
Pe Solitoarea voastră.

38. Îngerii te cântă,
Maică și Fecioară,
Întru a ta mutare.

39. Se întărâtară,
În zadar Iudeii
Asupra ta, Fecioară.

40. Gânduri pângărite,
Cugetat-au, Doamnă
Asupra trupului tău.

41. Preasfântă Fecioară,
A Domnului Maică,
Pe cântăreți mângâie.

42. Sfântă Pruncă, Maică
Roagă pe al tău Fiu
Pentru toți care-ți cântă.

43. Robitor ce cântă,
Cere mântuire
De la Hristos Cuvântul.

44. Din toată nevoia
Scapă, Preacurată,
Pe ai tai dreptcinstitori.

45. Din toată ispita,
Scapă, Preacurată,
Pe ai tăi dreptmăritori.

46. Dă-ne mântuire,
Celor ce cu lacrimi
Icoana ta o cinstim.

47. O Treime Sfântă,
Tatăl, Fiul și Duh Sfânt
Mântuiește-ne pe noi.

48. Candela luminii
Prea curată Pruncă,
Nu ne lăsa uitării.

49. Neamurile toate
Laudă-ngropării
Tale Fecioară, cântă.