Una dintre cele mai însemnate rugăciuni închinate Fecioarei este Prohodul Maicii Domnului, care se cântă în preajma Adormirii Maicii Domnului. În ajunul acestui mare praznic, care se ține în luna august, Prohodul Maicii Domnului se rostește deopotrivă în biserici, dar și în casele credincioșilor.
Prohodul Maicii Domnului este unul dintre cele mai importante imnuri liturgice, pe care preoții și credincioșii îl rostesc înainte de praznicul Adormirii Maicii Domnului. Acest imn prin care este slăvită urcarea la ceruri a Fecioarei Născătoare de Dumnezeu se citește în fiecare an, în seara de 14 august, înainte de Sfânta Maria Mare, sărbătoare care se ține pe data de 15 august.
În biserici, prohodul se cântă în timp ce Epitaful Maicii Domnului este scos din altar și așezat în mijloc, să fie văzut de toți credincioșii. La finalul slujbei, are loc o procesiune prin care Sfântul Epitaf este purtat în jurul bisericii și se fac patru opriri. După procesiune, toți credincioșii prezenți la slujbă se întorc în biserică trecând pe sub epitaf, apoi acesta este așezat pe Sfânta Masă unde va rămâne până la data de 23 august.
Ce structură are prohodul închinat Maicii Domnului
Așa cum mulți creștini știu, prohodul este o slujbă care se citește la înmormântare. În tradiția bisericii ortodoxe, există un prohod de o însemnătate deosebită care se ține în Vinerea Mare, în Postul Paștelui, și care este închinat Domnului Iisus Hristos, răstignit pe cruce în ziua de Paști.
Cel de al doilea prohod ca însemnătate în tradiția bisericii este prohodul Maicii Domnului, care se citește la slujba din ajunul Adormirii Maicii Domnului, cunoscută în popor drept Sfânta Maria Mare.
Acesta din urmă reprezintă un imn deosebit de lung, el conține trei părți sau stări și în total 191 de strofe. Prohodul închinat Fecioarei Maria a fost compus la începutul secolului al XVI-lea de către imnograful și teologul Manuil din Corint. Imnul a pătruns în bisericile românești la începutul secolului al XIX-lea, după ce a fost tradus, în anul 1820, de către Ion Pralea.
Prohodul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria se cântă în seara dintre 14 și 15 august, în jurul epitafului sau icoanei Maicii Domnului. Această rugăciune plină de evlavie face parte din cultul Bisericii Ortodoxe și creează un paralelism între momentele Răstignirii și Învierii Mântuitorului și ridicarea la ceruri a Născătoarei de Dumnezeu.
Slujba Prohodului Maicii Domnului este inspirată din modelul Prohodului Domnului nostru Iisus Hristos, care se oficiază în Vinerea Sfintelor Patimi. Tot astfel, în ajunul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, în timpul slujbei Vecerniei sau a Privegherii, în mijlocul bisericii este adus epitaful ce poartă icoana Adormirii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.
Semnificația prohodului închinat Maicii Domnului
Numită adesea în prohod drept ”Candela luminii”, ”Maică Precurată” sau ”Cea fără de prihană”, Maica Domnului este cântată cu multă evlavie și iubire în acest prohod care preamărește ridicarea ei la ceruri. Departe de a fi o cântare tristă, prohodul Maicii Domnului are menirea să ne amintească despre momentul în care Născătoarea lui Iisus a fost chemată în Împărăția lui Dumnezeu, iar apostolii au venit să îi fie alături în ultimele clipe de viață, înainte ca îngerii să îi ridice sufletul la ceruri.
Fiecare strofă și fiecare cântare din acest imn aduce slavă virtuților Maicii Domnului și premărește viața ei modestă, cumpătată și plină de credință care a inspirat putere tuturor apostolilor și credincioșilor lui Iisus.
Prohodul Maicii Domnului. Partea cea dintâi
1. În mormânt Viață Ai fost pus, Hristoase, Și-a vieții Maică-acum intră în mormânt Și se mută la viața cea de sus.
2. Tu născând Viața, Pe a tot-Dumnezeu Și viața, Prea Curată schimbând-o La viața cea de sus te-ai și mutat.
3. Te mărim pe tine, Maică prea curată, Și-adormirea ta cinstim, prăznuind-o Cu solirea-ți pururea fiind păziți.
4. Fericimu-te toți, O, prea sfântă Maică, Închinându-ne cinstitei tale mutări, Cea de care îngerii s-au minunat.
5. Te mărim pe tine, Maică a Lui Hristos, Care fără de sămânță ai zămislit Și a ta mutare toți o preamărim.
6. Fericimu-te toți, Maică a Lui Hristos Ceea ce-ai pricinuit pe noul Adam, Și-adormirea-ți cu credință o cinstim.
7. Te mărim, Fecioară Pururea cinstită Și icoanei tale ne închinăm, Ca la oglindirea sfântului tău chip.
8. Fericimu-te toți, Maică a Lui Hristos, Ca pe rugătoarea pururea pentru noi Și ca pe o solitoare pentru toți.
9. A fericiților Tăi părinți străluciți, Tu prea fericită fiică lor te-ai făcut Și pe toate neamurile ai întrecut.
10. Drept-măritori preoți Și popor credincios Cu smerenie cădem la sicriul tău Prea curată Maica Lui Emanuil.
11. Mulțimea de pustnici, Cete de cuvioși O, voi tineri și fecioare, cu cei bătrâni Cântați adormirea prea Curatei Maici.
12. O voi domnitori mari, Toți acum lăudați Strămutarea prea curatei Împărătese Ce-a născut pe Împăratul tuturor.
13. Cine dar va spune Bucuria multă Ce-a cuprins pe Maica Domnului Iisus Când i s-a vestit mutarea Ei la cer.
14. Suind Prea Curata Muntele Eleon Și în mână de la înger floare luând Către Cel născut din Ea se închina.
15. A muntelui saduri Ție ți se-nchină, Prea Curată, văzând ramura de finic Ca la Maica Celui atotziditor.
16. Glasul Celui de sus Fără veste-a grăit De mutarea ta iubitului ucenic, În Efes fiind cu slujba lui Hristos.
17. “Mergi la Ghetsimani Iute și prea degrab, Căci se mută Maica Domnului sus la cer, Făcând cea de pe pământ mutarea sa”.
18. O, minuni străine, Mari și dumnezeiești, Cum de nori pe sus, Curată, s-aduseră La înmormântarea ta, Apostolii!
19. Venind de la margini Ceata de ucenici Minunat de nori purtatu-s-a prin văzduh, Ca să-ngroape trupul Maicii Lui Hristos.
20. De la margini vine Ceata de ucenici, Ca să-ngroape în mormânt preasfântul său trup, Cea mutată negrăit de pe pământ.
21. Dintre ale lumii Margini pân-la margini, Adunându-se soborul apostolesc Pe Cea fără de prihană preamăresc.
22. Coruri de la Arhangheli Și de la îngeri cete Adunându-se la sfântă mutarea ta, Te măresc în cânturi, spăimântându-se.
23. Stăpânul ca Fiu dând Haruri Maicii Sale, Din cereștile lăcașuri s-a pogorât, Ca pe-al Maicii Sale Duh să-l poarte sus.
24. La a ta curată, Cinstit-adormire, A venit întreg soborul cel îngeresc, Iară ceata de apostoli te plângea.
25. Adevăr minune Străină-i a privi Și-a vedea pe Dumnezeu ca un om primind În mâini sufletul prea sfintei Sale Maici.
26. Ceea ce suit-ai La lăcașuri cerești Nu lipsi, Stăpâna noastră, privind spre noi, Spre cei ce cu drag cinstim mutarea ta.
27. Înălțând Fecioara Mâinile sale-n sus Credincioșii toți se roagă a fi păziți Prin mutarea Ei la Fiul său iubit.
28. Mori acum și te duci La viața de sus Ci să nu ne părăsești pe noi, robii tăi, Veșnic trează Solitoare pentru toți.
29. Minune prea mare Este a se vedea, Cum ceea care Viața lumii născu Morții cei firești părtașă s-a făcut.
30. Prunc fiind Iisus, Fiul Celui de sus, Se purta de prea curatele tale mâini, Iar acum El poartă-n mâini sufletul tău.
31. Ucenice Petre Și ceilalți ucenici Bun rămas de petrecanie cuvântând A cânta începeți Maicii Domnului.
32. Fericimu-te toți, Maică prea curată, Și mutarea-ți prăznuind, cu toți te cinstim, Căci te-ai dus de pe pământ la cei de sus.
33. Mutatu-te-ai de jos La viața de sus, Dară oștile de îngeri s-au înspăimântat, Când al tău duh Tatălui ceresc ai dat.
34. Dușmanii tăi cei răi, Și prea înșelători Vrând să-ți ardă trupul ca niște păgâni S-au orbit de dreapta Celui Prea Înalt.
35. Sabie grozavă Cu tăierea sclipi Împotriva celui singur semeț pornit Spre curata Maică a Lui Dumnezeu.
36. Nemernicul vrăjmaș, Patul vrând a-ți surpa, Nevăzut a pătimit tăierea de mâini Ticaloase ce de pat s-au fost atins.
37. A cereștilor oști, Dulci cântări și frumos Potrivite s-auzeau de toți ce erau Privind adormirea Maicii Domnului.
38. Ceea ce născut-ai Pe Hristos Viața, Spune dară cum de moarte te-mpărtășiși? O cunoaște numai Cel născut al tău.
39. Prea curată Maică Prea cinstită Sfântă, După strălucit-acum adormirea ta, Apără pe cei ce cred întru Hristos.
40. Pe cei ce mutarea-ți Credincios prăznuiesc, Tu-i acoperă și-i apără de nevoi, Prea curată totdeauna rămânând.
41. Din grele primejdii Și de limbi viclene Scapi pe cei ce cântă-acum adormirea ta, Prea cinstită Solitoare-a tuturor.
42. Către Domnul te am Solitoare și-ajutor, Prea curată Născătoare de Dumnezeu, Ca Tu din primejdii să mă mântuiești.
43. Înainte îți stăm, Maica Lui Dumnezeu, Pomenirea ta din inimă lăudând, Cântări sfinte cu buzele versuim.
44. Însuflețite Cer Ce-ncăpuși pe Domnul, La cerească locuință te-ai ridicat Și pe lumea cea de sus ai luminat.
45. Cei ce cu dorința Săvârșim, prea sfântă Maică și Fecioară, astăzi mutarea ta, Mântuiți să fim de patimi ne rugăm.
46. Proorocul David, Strunindu-și lăuta, Te mărește Prea Curată, cântându-te Și-adormirea ta cu drag vestind-o.
47. Credincioase cete Cântă chivotului Împletite versuiri de cerești cântări Celei duse la odihna cea de sus.
48. Ție, ce născut-ai Pe Hristos Viața Cu credință îți cântăm și te prea cinstim Și mutarea ta, Fecioară o mărim.
49. Mulțime de oameni Laudă pe Pruncă, Mărind, Prea Curată, și adormirea ta Cea cântată de soborul îngeresc.
50. A toți credincioșii Din nevoi scăpare, Miluiește, Născătoare de Dumnezeu, Pe câți cântă astăzi adormirea ta.
51. Proorocii cândva, Prea Curată, vestind Adormirea ta, Fecioară, o au văzut Și mulțimi de îngeri o au lăudat.
52. Într-a morții umbră Se Îngroapă acum Ceea ce născu Viața, mutându-se De la voi la Tronul cel veșnic de sus.
53. Certați cu Dumnezeu Fiind, ne-am împăcat Întru tine, Născătoare de Dumnezeu, Deci Fecioară adormirea ta mărim.
54. Prea lumii, Stăpână, Prea curată privind, Strălucit ca să se-ncuie-n mormânt acum, O, tu sat Ghetsimani, te bucură!
55. Mult dumnezeiescul David s-a bucurat Psalmi cântând sculării tale celei din morți, O, Tu al Lui Dumnezeu sicriu sfințit.
56. Săvârșim toți astăzi Ducerea de la noi A Maicii Cuvântului, curățindu-ne Mintea, inima, trupul și sufletul.
57. A Domnului Maică, Pe cei drept-măritori Care cinste dau mutării tale, fă-i tari Împotriva luptătorilor vrăjmași.
58. Dar cum mori, Fecioară, Care Viață ai dat, Ca și oamenii firești supuindu-te Și cum rabdă Cel născut făr-de păcat?
59. Strângându-vă margini, Veniți să fericim Cea de-aci dumnezeiască petrecere Către cer a Maicii Domnului acum.
60. Din curate-ți sângiuiri Luând trup Iisus, Pe flămânzi i-a săturat prea îndestulat Și afară pe bogați i-a scos deșerți.
61. De a ta mutare Saltă firea acum, Veselindu-se cu îngerii, oamenii, Îngroparea ta de obște săvârșind.
62. Ceea ce trup de lut Lui Hristos dăruiși, Zămislindu-l, Născătoare de Dumnezeu, Rugăciunile noastre să nu le treci.
63. La puteri mai-nalte, Cereștile Puteri Au strigat zicând, acum pregătiți-vă, Ca pe Maica Domnului să o primiți.
64. Preoți și norodul Și toți cei credincioși, Cu smerenie te roagă, ca să primești, O, Stăpână, rugăciunile lor azi.
65. Una Prea Curată, Ție toți ne rugăm, Ca prin blânzii și miloșii tăi ochi frumoși Să privești spre noi smeriții pururea.
66. Născând Tu, Curată, Pe Hristos Ziditor, Din nevoi să mântuiască, roagă-te Lui, Pe cei ce cu drag cinstesc mutarea ta.
67. Solitoarea lumii, Scutul creștinilor, Pe cei câți scapă la tine acoperă-i, De ispite și nevoi păzind pe toți.
68. Nădejdea toți având La tine, Prea Sfântă, Nenuntită, Născătoare de Dumnezeu, În nădejdea ta noi nu ne poticnim.
69. Strigăm toți cinstitul Glas al lui Gavriil, Bucuria tuturor credincioșilor: Bucurie fie-ți, Maica Domnului.
70. De orice ispite Și de multe nevoi Ceea ce pe Dumnezeu, Prea Sfânt-ai născut, Și pe robii tăi acum să-i izbăvești.
71. Fericimu-te toți, Maica Lui Dumnezeu, Pe care te-a închipuit stâlpul cel de foc Și pe noul Israil povățuiești.
72. Fericimu-te toți, Maica Lui Dumnezeu, Pe care Moisi de mult te-a văzut în rug Ce nears ardea în muntele Sinai.
73. Fericimu-te toți, Maica Lui Dumnezeu, Scara-naltă insuflată, ce oarecând S-a văzut de către dreptul Iacov.
74. Fericimu-te toți, Maica Lui Dumnezeu, Cea pe care Ghedeon te-a închipuit Lâna udă ce pământul rourezi.
75. Te mărim, Lumina Cea în trei străluciri Pe Părintele, pe Fiul și Duhul Sfânt, Pe Treimea cea Atotputernică.
76. Fericimu-te toți Credincioșii tăi fii, Căci purtași pe Dumnezeu cel neîncăput Ce în tine-a încăpea a primit.
77. Te mărim pe tine, Preacurată Maică, Și prea sfântă adormirea ta o cinstim, Și mutarea ta de pe pământ la cer.
78. În mormânt Viață Ai fost pus, Hristoase, Și-a vieții Maică-acum intră în mormânt Și se mută la viața cea de sus.
Prohodul Maicii Domnului. Cea de a doua cântare
1. Cade-se acum, Ca să te mărim, Fecioara Maică Mai cinstită fiind și mai mărită mult Decât toate cetele cele de sus.
2. Cade-se acum Să te fericim, Fecioara Maică, Fericită totdeauna adevărat, Mai mărită decât cei ce au ochi mulți.
3. A te ferici Se cuvine, pururea Fecioară, Ca născând pe Făcătorul tău te-ai făcut Decât cerurile cu mult mai presus.
4. Ca să te mărim Se cuvine, Născătoare, Doamnă Ca prin ale tale rugi să ne-acoperim Pentru adormirea ta cea sfânt-acum.
5. Toți cei credincioși Ai curatei Maice și Fecioare Adormirea-ți cântând, zicem: bucură-te, Solitoarea noastră caldă-a tuturor;
6. Primește-acum De petrecere cântări, Fecioară, Maică a Tot-Împăratului Dumnezeu Și trimite pace credincioșilor.
7. Monahi mulți și sfinți Și-ale cuvioaselor soboare, Cum și cetele bărbaților credincioși, Din evlavie cu toții te măresc.
8. Cete tinerești, Cu fecioarele drept credincioase, De petrecere cântare strigați acum, Pentru Maica sfânt-a lui Emanuil.
9. Trupul pământesc Văzând ceata ucenicească, Al tău, Maica Ziditorului tuturor, Cu sfială tronul tău ți l-au purtat.
10. Credincioșii toți Fericim pe cea acum mutată Către ceruri, Născătoarea de Dumnezeu, Că pe dânsa solitoare s-o avem.
11. Noul Israel, Acum după sfânta datorie. Cu cântări dumnezeiești preamărește-n cor A Fecioarei ducere la cei de sus.
12. Pe cei ce-ți cântăm Cu credință, Preacurată Maică Ce-ai născut pe Împăratul cerurilor, Binecuvânteaza-ne pe noi de sus.
13. Prea curate mâini Tinzând către Dumnezeu, Fecioară, Ca o bună miluiește și-acoperă Pe toți care-și pun nădejdea-n mila ta.
14. Priveghelnică Rugăciune, curată Fecioară, Primește acum cu milă și cererea Celor ce cinstim cu drag mutarea ta.
15. Pomenește-ne, Maică și Fecioară Preacurată, Prin a ta mutare sfântă, rugămu-te Și a noastre greșeli nu le socoți.
16. Din multe nevoi, Întâmplări, necazuri, izbăvește Pe acei care în tine nădăjduiesc Și cinstire adormirii tale dau.
17. Ucenicii toți La sicriul tău sosind în grabă, Prin văzduh fiind purtați de pe unde-au fost, În genunchi, Fecioară, ți s-au închinat.
18. Toți au povestit Celei sfinte și neprihănite, Cum au fost răpiți de nori din locurile Unde stau și predicau noroadelor.
19. Fără de bărbat Ai născut, Fecioară Preacurată Dar și moartă tu fiind, nu ai putrezit Și-ndoită închinare ai primit.
20. Cel de Dumnezeu Primitor trup, ceata de Apostoli Îl îngroapă-acum strigând cu-ale tale rugi, Moștenirea ta, Stăpână, apără.
21. Toți Arhanghelii, Stăpânii, Domnii și Puteri toate, Limbi, popoare, neamuri ale pământului Adormirea Preacuratei lăudați.
22. Vas ales fiind, Pavel a cântat pe Preacurata, De petrecere cântare a glăsuit Pentru ceea ce e mai presus de cer.
23. Sfărâmă Moisi Mânios, a Sinaiului table, Iar Stăpânul pe aceea ce L-a născut O păzește-n ceruri vie pururea.
24. De mâini fu lipsit În chip nevăzut semețul vrăjmaș Care-n fața ucenicilor a încercat Sicriul tău să răstoarne, o Maică!
25. Versuia cu glas Mulțimea de oștire cerească, De la margini pe pământ tainic alergând La-ngroparea Maicii Lui Emanuil.
26. Cu dumnezeiești, Cuvioase cântări împletite, Îngroparea Născătoarei de Dumnezeu Veniți ca și noi, acum, să lăudăm.
27. La mutarea ta, Maică și Fecioară Preacurată, Ți-au cântat cu duioșie îngerii toți, Și mulțime mare de popor creștin.
28. Tu, dintre femei Întrecut-ai hotarele firii, Căci tu singură avuși adormirea ta, Mai mărită decât orice muritor.
29. Preoți și popor Adormirea-ți cântă lăudând-o Dezlegarea datoriilor ne rugăm Dă-ne Maica Domnului la toți acum.
30. Pe cei ce-au greșit, Maică și Fecioară Preacurată, Sfântă Pruncă, miluiește-i, că mânecă La locașul tău cel ce-i dumnezeiesc.
31. Lanțurile rup Ale tale rugi, curată Pruncă, Și din toată munca scapi pe cei ce cinstesc Cu credință sfântă adormirea ta.
32. Strigă, o David, Născătoarei de Dumnezeu, lira Răsunându-ți: auzi fiică mutarea ta Către ceruri sus, de jos de pe pământ.
33. Minunat a fost A privi de jos spre cer cum pleacă Cerul cel însuflețit, Dumnzeule! Minunate-s, Doamne, lucrurile Tale.
34. Cete îngerești Al tău pat cu bună-cuviință, Maică și Fecioară, ți l-au acoperit În vremea când Tu, Curat-ai adormit.
35. Danțuri netrupești Cu dumnezeiască cuviință Cânt-acum, Curată, Cerul însuflețit, Spre cereștile odihne Tu mergând.
36. Către cer de jos Al lui Aaron toiag se mută, Care pe Hristos nespus L-a fost odrăslit Și rodește pomul vieții veșnice.
37. Pe cea de demult Scară-naltă de Iacov văzută, Cea pe care o întări Iisus cu trup, S-a mutat acum de pe pământ la cer.
38. Patul tăinuit, Ne-ntinată Maică și Fecioară, La prea-sfinte locuințe se suie acum Nelipsit a locui cu Fiul Său.
39. Cartea curată, În care cu trup s-a scris Cuvântul, Se închide și se mută, puindu-se Întru ale Fiului curate mâini.
40. Daruri datu-ți-a Peste fire, Fiul tău, Fecioară, Nelipsit, Preasfântă Pruncă păzindu-te Și suindu-te la viața veșnică.
41. Cu adevărat Ca pe o aleasă smirnă sfântă Te sălășluiește-n Sfânta Preasfintelor Cel Atoateziditor și Fiul Tău.
42. Viața a răsărit Dintru tine, Preasfântă Fecioară, În ce chip, dar trupul cel neîntinat Se făcu acum morții împărtășit?
43. Casă te-ai văzut, Preacurată Fecioară, vieții, Deci murind, îndată te-ai și învrednicit Totdeauna cu Hristos a viețui.
44. Înstrunind acum Buze prea curate-n loc de coarde, Maicii Atotfăcătorului Dumnezeu Imnuri de petrecere să întocmim.
45. Înălțarea-n cer A curatei Maicii Tale, Doamne, A unit acum pe oamenii cu îngerii, Ție lăudări de obște aducând.
46. Pământești numiri, Domnitori ce judecați noroade, Tineri, tinere, cântare toți să-nălțăm Maicii Împăratului Hristos din cer.
47. Pomenirea ta Cea cinstită, Preacurată Maică, Lăudându-ți, o măresc toți cei ce trăiesc Și făptura toată cu smerenie.
48. Prunca odrăslind Dintru a lui Iesei tulpină, Omenește Maica Lui Dumnezeu muri Și-mpreună cu Fiul tău viețuiești.
49. Pământenilor, Săltați și vă minunați acuma, Ca Muntele cel Preasfânt și dumnezeiesc Desfătare a aflat la Fiul său.
50. Arătatu-s-a, Preacurată, moartea ta pod vesel, Pe care-ai trecut la ceruri de pe pământ Și la Fiul tău odihnă ai aflat.
51. Ușile cerești Se deschiseră ție, Preasfântă, Și Puterile cerești mult te-au lăudat Și pe-al tău trup Fiul l-a primit în cer.
52. Norii luminați Au adus mulțimea de Apostoli De la marginea pământului, cuvios Pe curata Maică Fiului s-o dea.
53. Preasfânt trupul tău, Ucenicii plângându-l, Curată, Fu stropit cu lacrimi alăturând cântări De petrecerea cea de aici la cer.
54. Margini pământești Glăsuiescu-ți Maică și Fecioară, Că născând pe Fiul tău cel dumnezeiesc, Amăgirea idolilor ai sfârșit.
55. Laudă strigând Toată sfânta adunare mare Pe aceea ce nascut-a pe Dumnezeu: Pază fii la toți prin ale tale rugi.
56. Duhul tău luând Chiar Cuvântul ce din tine, Pruncă; Ce născuse fără ispită de bărbat, Ca un Fiu în slavă l-a sălășluit.
57. Pe Stăpânul lor Îngereștile Puteri văzându-L Duhul Maicii sale singur în mâini luând, Spăimântatu-s-au și mult s-au bucurat.
58. Firea cea de om Întreci, de Dumnezeu Născătoare, Căci Fecioară ai rămas după naștere Și murind te duci la Fiul tău Preasfânt.
59. Cete îngerești, Oameni și făptura toată, Laude ți-aduc, o Maică, toți la un loc, Că Tu, mai presus de orice fire ești.
60. Strajă tare fii Celor ce te laudă, Curată, Împotriva bântuielilor dușmănești A văzuților și nevăzuților vrăjmași.
61. Întru rugăciuni Pe Fecioara, Maica Ta, primește-o Ca pe o caldă Solitoare pentru noi toți, Iar pe noi, ca un bun, mântuiește-ne.
62. Pe Cel ne-nceput Împreună cu Fiul mărescu-L Și pe Duhul, in trei fețe un Dumnezeu, Cel ce este Ziditorul tuturor.
63. Lucru minunat Ești cu totul fără de prihană, Căci mormântu-ți tuturor credincioșilor Se arată rai prea-înțelegător.
64. Cade-se acum, Ca să te mărim, Fecioara Maică Mai cinstită fiind și mai mărită mult Decât toate cetele cele de sus.
Prohodul Maicii Domnului. Cea de a treia cântare
1. Neamurile toate Laudă-ngropării Tale Fecioară, cântă.
2. Neamurile toate Te fericesc Doamnă, Că ești Lui Hristos Maică.
3. Neamurile toate Te fericesc, Maică Cu daruri dăruită.
4. Limbile pe tine Te fericesc Sfântă, A Lui Dumnezeu Maică.
5. Ceata de Apostoli Alergați cu râvnă La îngroparea Maicii.
6. Ceata de Apostoli A venit din margini Să-ngroape Fecioara.
7. Fricos te-mpresoară Cetele de îngeri La prea slăvita-ți moarte.
8. Cu sobor de îngeri Se pogoară Fiul Să ia al Maicii Lui duh.
9. Deși mori, Fecioară Dar te-nalți la ceruri, La prea-iubitul tău Fiu.
10. Preoți lăudați toți Pe a Domnului Maică Ce în cer se strămută.
11. Laudă din ceruri, Să se glăsuiască La adormirea Maicii.
12. Satul Ghetsimani Slăvește mormântul De-a pururea Fecioarei.
13. La cerești lăcașuri Acum mergând Maica Pe cei ce-ți cântă scapă-i.
14. Cetele slăvite Trecând pe Fecioara La cer, au proslăvit-o.
15. Prea curată Maică, Fericimu-te cu Ai tăi prea-sfinți născători.
16. Tu, născând viața, Preacurată, cum mori Biruind legea firii?
17. O, minuni străine, Ziditorul cum ia Al Maicii Sale suflet!
18. S-alergăm îndată La groapa Preasfintei Și dobândi-vom milă.
19. Bucură-se totul De a ta Preasfântă Și cerească mutare.
20. Cerul și pâmântul Cântec de mutare Glăsuiesc Preacuratei.
21. Lumii mântuire, Stăpână, arată Întru a ta mutare.
22. De finic mlădițe, Ca Lui Hristos, Maică Ție-acum aduc.
23. Din a lumii margini, Cei trimiși la tine Se adunară, Maică.
24. Către a Sa Maică, Astăzi de la ceruri S-a pogorât Stăpânul.
25. Astăzi lumea toată, S-a sfințit cu totul Prin Sfânta-ți adormire.
26. Astăzi dar, Fecioara Și Maica Vieții, Sus, către ceruri s-a dus.
27. Mă spăimânt, Fecioară, Petru striga ție Când stai întinsă moartă.
28. Mă spăimânt, Fecioară, Văzându-te-ntinsă Pe pat, strigat-a Pavel.
29. La cerești lăcașuri, Te-ai mutat cu totul De jos, Fecioară Maică.
30. Frică ia mulțimea, De cinstita-ți moarte Trupească Preacurată.