Creștinii se pregătesc în luna iunie pentru moșii de vară 2024, zi de pomenire, în care se roagă pentru cei adormiți. Sâmbăta morților sau moșii de vară 2024 se ține în fiecare an în preajma Rusaliilor, prima mare sărbătoare creștină după Învierea și Înălțarea Domnului la ceruri.
Românii țin cu mare cinste sâmbetele de pomenire a tuturor moșilor, a celor adormiți din neam. În fiecare sezon, biserica stabilește datele pentru pomenirea morților, iar moșii de vară 2024 se vor ține sâmbăta, pe data de 22 iunie.
Sâmbăta morților de vară sau sâmbăta moșilor de vară este în fiecare an întocmită și prăznuită în funcție de Rusalii, marea sărbătoare care se ține la 50 de zile de la Paști și semnifică începuturile creștinismului. Sărbătoarea Rusaliilor sau Duminica Rusaliilor încheie seria de Sărbători pascale închinate Înălțării Domnului și deschide seria de sărbători creștine din timpul verii. Ea este urmată imediat a doua zi de Lunea Sfântului Duh. Rusaliile în 2024 vor fi sărbătorite duminică, pe data de 23 iunie, iar pe data de 24 iunie va fi anul acesta Lunea Duhului Sfânt când este zi liberă pentru toți lucrătorii.
Moșii de iarnă și moșii de vară
Românii au mai multe zile în care își pomenesc morții, dar biserica stabilește în fiecare an două mari praznice închinate celor adormiți, și anume moșii de iarnă și moșii de vară. Moșii de iarnă se prăznuiesc întotdeauna înainte de Postul cel mare al Paștelui, în sâmbăta care precede Lăsata Secului de carne, spre sfârșitul iernii. Iar moșii de vară sunt întotdeauna pomeniți cu o zi înainte de Rusalii, la 49 de zile de la Paște, astfel că în multe regiuni mai sunt numiți moșii de Rusalii, iar ziua lor, Sâmbăta Rusaliilor.
Datorită faptului că moșii de vară sunt adesea în luna iunie, când se coc cireșele, acest praznic mai poartă și numele popular de moșii cireșelor, iar tradiția spune că trebuie să împarți și cireșe coapte, alături de colivă și colaci.
Pomenirea morților, obligație creștinească
Iisus Hristos ne-a învățat că sufletul omului este nemuritor și niciunul dintre noi nu piere cu adevărat. Prin moarte, un bun creștin știe că se desparte de trup, dar călătorește cu sufletul în Împărăția lui Dumnezeu. Viața de apoi și promisiunea unei existențe divine, lipsită de griji și durere în sânul lui Dumnezeu, este unul dintre stâlpii credinței creștine.
Când Iisus a intrat în casa lui Iair, a cărui fiică de numai 12 ani murise, El le-a spus părinților: ”Nu plângeți, căci nu a murit, ci doarme!” Trupul moare, dar spiritul adoarme și se trezește în viața de apoi unde are de înfruntat Judecata Domnului. Prin marele sacrificiu făcut de Iisus, noi oamenii avem șansa să ne plătim păcatele și să ne bucurăm de viața veșnică, deoarece această ”adormire a spiritului” reprezintă de fapt învierea pe lumea cealaltă.
Încă de la începuturile creștinismului, oamenii s-au rugat pentru cei adormiți, pentru ființele dragi care au părăsit lumea noastră, pentru a ajunge în Împărăția lui Dumnezeu. Rugăciunile, cântările, micile ofrande pe care le aducem celor morți și slujbele din biserici sunt de mare ajutor pentru ca păcatele lor să fie iertate și să se bucure de viața fără de griji de dincolo.
Este o datorie și o obligație creștinească să ne amintim de moșii și strămoșii noștri, să ne rugăm pentru sufletele lor, să aprindem lumânări sfințite la biserică, astfel încât calea lor pe lumea cealaltă să fie luminată și să fie primiți în sânul lui Dumnezeu.
Moșii de vară, semnificații străvechi
Praznicul moșilor este înconjurat de numeroase superstiții și obiceiuri, multe dintre ele cu rădăcini în vremurile precreștine. Oamenii credeau că sufletele celor morți părăsesc mormintele în Joia Mare, dinaintea Paștelui, apoi rătăcesc prin lume timp de 50 de zile. Abia în Sâmbăta Rusaliilor ele se întorc pe lumea cealaltă și urcă în Împărăția lui Dumnezeu.
Se spune că, în seara zilei de Sâmbăta Morților, sufletele celor rătăciți se pot întoarce în locurile în care au copilărit și în care au trăit. Și nu pot pleca împăcate, dacă nu li se aduc mici ofrande și dacă rudele lor în viață nu dau de pomană.
Sâmbăta Rusaliilor
În calendarul ortodox, moșii de vară 2024 sunt urmați de Pogorârea Duhului Sfânt, care are loc la 50 de zile după Paște în duminica Rusaliilor. Coborârea Sfântului Duh asupra apostolilor reprezintă începutul bisericii creștine.
Coborârea Duhului Sfânt este marea sărbătoare prin care se încheie legământul făcut de Dumnezeu către poporul său, căruia i-a promis învierea după moarte în Împărăția cerurilor. De Rusalii, toate sufletele rătăcitoare trebuie să se întoarcă în lumea de dincolo, părăsindu-i pe cei dragi pentru a se alătura lui Dumnezeu.
Rusaliile reprezintă una dintre cele mai vechi sărbători creștine, alături de cea a Paștelui. În această zi, a Rusaliilor, apostolii au înțeles că Duhul Sfânt trimis de Dumnezeu formează treimea sfântă la care ne închinăm cu toții azi. Datorită importanței deosebite pe care o are Duminica Rusaliilor sau Coborârea Duhului Sfânt, în ajunul acestei sărbători sunt pomeniți și moșii sau morții pentru sufletele cărora ne rugăm să fie ocrotite și izbăvite de păcate.
Alte sărbători creștine mari în timpul verii
După Rusaliile în 2024, creștinii și ortodocșii în mod special țin cu strictețe câteva sărbători frumoase din calendarul ortodox al acestui an.
Sâmbătă, 29 iunie – Sfinții Apostoli Petru și Pavel
Duminică, 30 iunie – Soborul celor 12 apostoli
Sâmbătă, 20 iulie – Sfântul Ilie
Marți, 6 august – Schimbarea la față a Domnului – sărbătoare în care avem dezlegare la pește
Joi, 29 august – Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul
Tradiții și obiceiuri păstrate la moșii de vară 2024
Pentru creștini este o mare cinste și o datorie de suflet să facă pomenirea morților la moșii de vară 2024. Tradițiile legate de pomenirea morților se împletesc cu unele tradiții și obiceiuri păstrate din vechime în Duminica Rusaliilor. Românii obișnuiau să își împodobească ușile, ferestrele și porțile cu ramuri de tei înflorit și pregăteau mese îmbelșugate, la care invitau vecinii și rudele. De asemenea, pentru gospodine era o mare cinste să pregătească pachete cu mâncăruri pentru sărmani, pentru nevoiași sau pentru bătrâni.
Pe lângă bucatele care se dau de pomană, cine scoate apă din fântână în Sâmbăta morților, trebuie să pună un bănuț alături, pentru sufletul celor adormiți. Și nimeni nu are voie să arunce ceva de băut sau de mâncare în această zi, pentru că ajunge la gura moșilor, iar aceștia vor rămâne pe pământ să se răzbune sub forma unor duhuri răuvoitoare, strigoi sau moroi.
Moșii de vară este sărbătoare mare în popor, care amintește deopotrivă de cinstirea pe care o datorăm moșilor și strămoșilor noștri, dar și de cinstirea credinței. Femeile nu muncesc în Sâmbăta Morților. Nu se gătește, nu se mătură, nu se deretică prin casă pentru a nu tulbura odihna celor adormiți. La coșurile cu alimente de pomană și colivă ele pun frunze de nuc și ramuri de tei înflorit sau buchețele de cireșe coapte. Frunzele de nuc sau florile de tei sunt binecuvântate la biserică și apoi sunt aduse acasă, la icoane.
Se spune în popor că frunzele de nuc ocrotesc familia și casa, alungă bolile și duhurile negre. Ele au conotații mistice puternice în tradițiile creștine, nuca fiind un aliment simbol care se folosește deopotrivă pentru colivă, cât și pentru colaci. Încă din vremurile creștinismului timpuriu, nuca semnifica lemnul crucii pe care a fost răstignit Hristos.
Tradiții și obiceiuri din diferite zone ale țării
În multe zone rurale din Oltenia, Ardeal sau Moldova, în seara de sâmbăta morților se țineau mese în familie în cinstea moșilor sau se pregăteau coșuri încărcate cu bunătăți pentru nași.
În Ardeal, se ține și acum un obicei deosebit la care participă tot satul. Un gospodar cu fală aduce un bou mare și frumos care este împodobit cu flori și este plimbat pe ulițe până la poarta bisericii. Preotul binecuvântează alaiul, iar boul este eliberat pe când toți ceilalți se cinstesc cu un pahar de vin. Se spune că, dacă o fată curajoasă prinde boul, ea trebuie să facă de trei ori cu el înconjurul unei mese cu bucate așezate în fața bisericii.
Un alt obicei întâlnit des în zonele rurale în sâmbăta morților este acela de a purta frunze de pelin, de usturoi sau de nuc în buzunare pentru a te feri de rusalce și de duhurile rele. În multe zone ale țării, rusaliile sau rusalcele erau confundate cu sufletele rătăcitoare ale morților care îi puteau pedepsi pe muritori dacă le stăteau în cale. De aceea, oamenii pregătesc pomeni și bucate dulci pentru a îmbuna sufletele celor adormiți și pentru a le ajuta să treacă pe lumea cealaltă.
Ce se dă de pomană la Moșii de vară 2024
Gospodinele au păstrat până în zilele noastre bunul obicei de a merge la slujba de dimineață în sâmbăta morților și de a pregăti pachete de pomană.
Pe vremuri, se dădeau de pomană colaci simpli din făină și apă, unși cu miere. Se mai făceau colive și fierturi dulci cu lapte și ovăz și se ofereau fructe. Obiceiul s-a păstrat peste veacuri și azi, fiecare creștin pregătește câteva bucate specifice pentru vasele pe care le împarte la moșii de vară 2024. Româncele adaugă în coșurile cu bucate sarmale în foi de viță, pilaf, o bucată de friptură, o prăjitură cu cireșe sau cu vișine și o sticlă cu vin roșu.
În multe zone din țară se pregătesc cozonaci și se împart în vase noi, alături de căni cu vin la care se leagă mănunchiuri de cireșe. Coliva este nelipsită din pachetele care se dau de pomană, de asemenea și vinul roșu, alături de o lumânare. Pachetele care se dau de pomană trebuie să aibă vase noi și căni noi. La acestea se mai adaugă și câte o lingură nouă și curată, să aibă sufletele morților cum să guste din pomană și să se îndulcească.
Toate lucrurile care se pregătesc pentru pomană trebuie să fie noi. Așa spune tradiția și mai ales bunul simț al creștinului român. Cănile, farfuriile și lingurile se sfințesc la biserică și este de la sine înțeles ca acestea să fie noi și de bună calitate.