Moșii de vară 2022 sunt prăznuiți cu o zi înainte de Rusalii sau Sărbătoarea Duhului Sfânt. Cultul morților este deosebit de respectat în popor, iar Sâmbăta Morților din luna iunie reprezintă una dintre cele mai importante praznice ale anului.
Moșii de vară 2022 se prăznuiesc pe data de 11 iunie, cu o zi înainte de Pogorârea Duhului Sfânt sau Cincizecimea care se sărbătorește anul acesta pe data de 12 iunie. Este una dintre cele mai importante sărbători creștine din timpul verii numită în popor și Moșii cireșelor. În secolele trecute, sărbătoarea moșilor era înconjurată de numeroase superstiții, datini și obiceiuri, multe dintre ele cu rădăcini în vremurile precreștine.
Sâmbăta morților în tradițiile românești
Moșii de vară reprezintă o sărbătoare veche, închinată pomenirii morților. În timpul anului bisericesc, există două sâmbete în calendarul ortodox în care sunt pomeniți și cinstiți morții sau moșii care au trecut la cele veșnice. Moșii de vară sunt întotdeauna pomeniți cu o zi înainte de Rusalii, la 49 de zile de la Paște, iar moșii de iarnă se prăznuiesc de Lăsata Secului, la sfârșitul iernii.
Duminica este ziua sfântă, închinată lui Dumnezeu și Maicii Domnului, sfinților și Duhului Sfânt. Vinerea este zi de post și ne aduce aminte de răstignirea Domnului. Dar sâmbăta a fost de mult aleasă în popor pentru cinstirea sufletelor plecate pe lumea cealaltă.
Se spune că, în seara zilei de Sâmbăta Morților, sufletele celor rătăciți se pot întoarce în locurile în care au copilărit și în care au trăit. Și nu pot pleca împăcate, dacă nu li se aduc mici ofrande și dacă rudele lor în viață nu dau de pomană.
Tradiția creștină spune că, la 50 de zile de la Paște, de Rusalii, sufletele celor morți trebuie să se întoarcă în Împărăția lui Dumnezeu și nu vor pleca împăcate, dacă familia nu face o pomană generoasă în amintirea lor.
Pe lângă bucatele care se dau de pomană, cine scoate apă din fântână în Sâmbăta morților, trebuie să pună un bănuț alături, pentru sufletul celor adormiți. Și nimeni nu are voie să arunce ceva de băut sau de mâncare, pentru că ajunge la gura moșilor, iar aceștia vor rămâne pe pământ să se răzbune sub forma unor duhuri răuvoitoare, strigoi sau moroi.
Semnificațiile creștine ale sărbătorii
În calendarul ortodox, Moșii de vară sunt urmați de Pogorârea Duhului Sfânt, care are loc la 50 de zile după Paște. Coborârea Sfântului Duh asupra apostolilor reprezintă începutul bisericii creștine. Biserica Ortodoxă consideră această zi drept clipa împlinirii misiunii de propovăduire a Mântuitorului şi începutul Împărăţiei lui Dumnezeu. Este totodată marea sărbătoare prin care se încheie legământul făcut de Dumnezeu pentru poporul său, căruia i l-a trimis pe Iisus și i-a dăruit credința cea dreaptă.
Tradiția spune că, începând din Joia Mare din Săptămâna Patimilor şi până la Rusalii, cerul, raiul şi iadul sunt deschise. Vreme de 50 de zile, sufletele morţilor călătoresc prin locurile unde au trăit, iar de Rusalii ele trebuie să se întoarcă în lumea de dincolo, părăsindu-i pe cei dragi.
Ce se dă de pomană la Moșii de vară 2022
Pe vremuri, poate chiar din timpurile străbunilor daci, se dădeau de pomană colaci simpli din făină și apă, unși cu miere. Se mai făceau fierturi dulci cu lapte și ovăz și se ofereau fructe. Obiceiul s-a păstrat peste veacuri și azi, fiecare creștin pregătește câteva bucate specifice pentru vasele pe care le împarte la Moșii de vară.
În multe zone din țară se pregătesc cozonaci și se împart în vase noi, alături de căni cu vin la care se leagă mănunchiuri de cireșe. Coliva este nelipsită din pachetele care se dau de pomană, de asemenea și vinul roșu, alături de o lumânare.
Pachetele care se dau de pomană trebuie să aibă vase noi și căni noi, fie ele din lut sau din porțelan. La acestea se mai adaugă și câte o lingură de lemn, să aibă sufletele morților cum să guste din pomană și să se îndulcească.
Obiceiuri românești la Moșii de vară 2022
Este sărbătoare mare în popor, chiar dacă aceasta amintește de pierderea celor dragi. Moșii de vară 2022 se țin și la sat și la oraș, oamenii mergând la liturghie și pregătind coliva și pomenile care vor fi sfințite de preot.
Femeile nu muncesc în Sâmbăta Morților. Nu se gătește, nu se mătură, nu se deretică prin casă pentru a nu tulbura odihna celor adormiți. La coșurile cu pomană ele pun frunze de nuc și ramuri de tei înflorit, care sunt binecuvântate la biserică și apoi aduse acasă, la icoane. Frunzele de nuc ocrotesc familia și casa, alungă bolile și duhurile negre.
Spre seară, în multe zone rurale din Oltenia, Ardeal sau Moldova, se țineau mese în familie în cinstea moșilor sau se pregăteau coșuri încărcate cu bunătăți pentru nași.
În Ardeal, se ține și acum un obicei deosebit la care participă tot satul. Un gospodar cu fală aduce un bou mare și frumos care este împodobit cu flori și panglici și plimbat pe ulițe până la poarta bisericii. Preotul binecuvântează alaiul, iar boul este eliberat pe când toți ceilalți se cinstesc cu un pahar de vin. Se spune că, dacă o fată curajoasă prinde boul, ea trebuie să facă de trei ori cu el înconjurul unei mese cu bucate așezate în fața bisericii.
Un alt obicei întâlnit des în zonele rurale în Sâmbăta Morților este acela de a purta frunze de pelin, de usturoi sau de nuc în buzunare pentru a te feri de rusalii și de duhurile rele. În multe zone ale țării, rusaliile erau confundate cu sufletele rătăcitoare ale morților care îi puteau pedepsi pe muritori dacă le stăteau în cale. De aceea, oamenii pregătesc pomeni și bucate dulci pentru a îmbuna sufletele celor adormiți și pentru a le ajuta să treacă pe lumea cealaltă.