O tânără supraviețuitoare a incendiului de la Colectiv a povestit prin ce momente de cumpănă a trecut în noaptea groazei. A reușit să scape cu viață, dar amintirile sunt încă vii, iar consecințele i-au rămas marcate pe retină.
În noaptea de 30 octombrie 2015, în clubul Colectiv, bucuria de a fi la concertul trupei Goodbye to Gravity s-a transformat într-un adevărat coșmar atunci când un incendiu a mistuit tot în jurul lui, în câteva secunde. 64 de oameni și-au pierdut viața, iar mulți alții au rămas mutilați pentru totdeauna, trupește și sufletește.
La cel mai recent termen de judecată al procesului care s-a deschis în urma tragediei, instanța a chemat-o la audieri și pe Maria B., care la vremea aceea avea doar 17 ani, potrivit Libertatea.
Trebuia să plece din club la 22.30 pentru a prinde metroul, așa cum stabilise cu mama ei. Câteva minute de întârziere au fost pe punctul de a-i răpi viața. La 22.32 a izbucnit incendiul violent. Maria era chiar lângă stâlpul care a luat foc.
Vezi pe Libertatea filmarile secrete de la incendiul din Colectiv!
„Am văzut cum a sărit o scânteie pe burete, a stat un timp, iar apoi a apărut o flacără medie care s-a extins şi pe tavan. Atunci am luat-o pe prietena mea de mână şi i-am zis: să mergem!”, și-a început tânăra confesiunea.
„Cineva a cerut un extinctor şi a venit o persoană. Dar extinctorul nu a funcţionat. Apoi, altcineva a încercat să stingă focul cu băutură, dar nu a reuşit. Eu şi prietena mea ne-am îndreptat spre ieşire dar, când am ajuns la prag, oamenii din spate m-au împins. M-au împiedicat, am căzut şi am rămas acolo. Erau oameni peste mine, mă călcau în picioare” a continuat Maria să povestească printre lacrimi.
„Am rămas acolo până s-au deschis ambele uşi de la container. Atunci a venit cineva şi m-a luat de mână. Eram semi-conştientă. Am fost călcată şi pe ochi. Şi nu mai puteam să văd cu un ochi. Dar, din cât am putut să-mi dau seama, când m-am ridicat eu mai erau câteva persoane căzute” își amintelte ea.
Când a reușit să iasă din infernul care se dezlănțuise acolo și-a sunat mama și a rugat-o să vină după ea. Stabiliseră să se întâlnească în fața Maternității Bucur: „Aveam un ochi ieşit din orbită, corneea zgâriată şi hematoame pe tot corpul. Şi pe sân, unde călcaseră cu talpa peste mine. Şi nu mai puteam respira, din cauza fumului inhalat.”
Astăzi, Maria este studentă la Facultatea de Medicină Veterinară. Tot ce s-a întâmplat a lăsat urme adânci în psihicul ei, fiind nevoită să continue ședințele de terapie pe care le-a început după nenorocirea prin care trecuse. Fizic, vederea i-a fost afectată: „Sunt momente în care nu pot să văd clar. Şi încă mai merg la psiholog. Fac atacuri de panică şi am fobie de mulţimi. Şi am pierdut un an de facultate, pentru că nu mă pot concentra.”
Întrebată de instanță din ce motiv crede ea că s-a produs panica și înghesuiala din container, răspunsul Mariei este pe cât de simplu, pe atât de dureros: „Pentru că oamenii vroiau să-şi salveze viaţa cât mai repede. Şi era o singură ieşire.”
Alte mărturisiri ale martorilor la tragedia din clubul Colectiv
Bogdan F. a fost în seara fatidică la concert, dar prezența de spirit a prietenei lui l-a ajutat să iasă teafăr din clubul Colectiv: „Când am văzut flacăra, cam de 30 de cm era, i-am zis prietenei: ia uite, arde! şi ea mi-a spus: hai să ieşim acum!. Eu n-am avut sinapsa asta, să ies aşa de repede, dar am avut noroc cu ea. A fost salvarea mea”, mărturisește el.
Au părăsit încăperea în primele 15 secunde din cele 153 cât a durat întreg coșmarul. La ieșire, un bodyguard „încerca să deschidă şi a doua uşă. Am mers vreo zece metri şi apoi m-am întors să mă uit, dar a doua uşă era încă închisă.”
Printre cei audiați s-a aflat și bărbatul care a sunat primul la seriviciul de urgență. Gabriel P. era la bar când l-a auzit pe Andrei Găluț: „avem un incendiu aici, şi asta nu era în program.”
S-a întors și când a văzut cum „flacăra se propaga rapid în sus” a scos telefonul și a sunat la 112 pentru a anunța incendiul. S-a grăbit spre ieșire: „Flacăra era deja spre tavan, mă ardea în spate căldura. Containerul se aglomerase. N-am simţit fum, dar se vedea lumina roşiatică deasupra mea şi-mi dădeam seama ce se întâmplă în spate. Telefonul era pe apelat. Când am reuşit să ies, am ridicat telefonul şi s-a auzit: alo, alo, ce urgenţă aveţi?.”
I-a explica dispecerului imaginile de groază care i se derulau în fața ochilor: „Oamenii reuşeau din ce în ce mai greu să iasă şi s-au blocat la ieşire. Atunci a cedat partea închisă a uşii containerului, din cauza presiunii. Se auzeau ţipete, s-a auzit cum intră, ca într-un efect de vacuum, oxigen şi, de la un metru deasupra solului, a fost o flamă înaltă de vreo 3-4 m” își amintește el.
„Am terminat apelul, şi apoi, alături de alţi, am încercat să-i ajutăm pe cei căzuţi, dar temperatura dinăuntru era foarte mare. Ardea carnea. Nimeni n-a putut să intre acolo preţ de cinci minute. Se tăiase curentul, era întuneric. Se auzeau ţipete şi zgomot de sticle sparte” a mai adăugat el.
Sursă foto: shutterstock.com
Ultima modificare octombrie 24, 2019 9:32 am