Înălțarea Sfintei Cruci. Ce tradiții și obiceiuri se respectă de Ziua Crucii

Înălțarea Sfintei Cruci este una dintre cele mai vechi sărbători creștine, sărbătorită în fiecare an pe data de 14 septembrie cu slujbe religioase și imnuri solemne. Înălțarea Sfintei Cruci reprezintă unul dintre cele mai mari evenimente creștine și se ține post negru.

Cuprins

• 1 Înălțarea Sfintei Cruci. Cum a fost descoperită crucea răstignirii
• 2 Povestea crucii. Ce miracol s-a arătat credincioșilor
• 3 O sărbătoare cu post negru
• 4 Tradiții și superstiții legate de Ziua Crucii
• 5 Ce obiceiuri frumoase păstrează românii de Ziua Crucii

Înălțarea Sfintei Cruci este a doua mare sărbătoare din anul bisericesc, după Nașterea Maicii Domnului, din data de 8 septembrie.

Înălțarea Crucii amintește de două mari evenimente din istoria creștinismului și anume descoperirea crucii pe care a fost răstignit Cristos și înălțarea ei în fața tuturor credincioșilor care se adunaseră la biserică, de către Episcopul Macarie al Ierusalimului, pe data de 14 septembrie în anul 335.

Totodată Înălțarea Sfintei Cruci amintește de recuperarea crucii de la perși, în anul 621, la ordinul Împăratului Heraclius, care a așezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Înălțarea Sfintei Cruci. Cum a fost descoperită crucea răstignirii

Împărații bizantini creștini care au domnit în primele secole ale erei noastre au trimis numeroase delegații și reprezentanți ai bisericii pentru a descoperi cât mai multe informații, detalii și obiecte din vremea lui Iisus Hristos. În mod deosebit, obiectele legate de patimile lui Hristos au fost căutate cu multă râvnă, iar Împărăteasa Elena, mama Împăratului Constantin cel Mare, este cea care a insistat să se cerceteze cea mai mică informație.

Povestea spune că, datorită unor bătrâni care știau din moși strămoși locurile prin care a trecut Iisus în ziua patimilor, Împărăteasa Elena ar fi aflat locul unde se afla îngropată crucea sfântă pe dealul Golgota.

Împăratul Constantin avusese o viziune, un semn de la Dumnezeu care avea să îl aducă pe calea creștinității. În ajunul bătăliei cu Maxențiu, un posibil pretendent la tronul bizantin, potrivnic creștinilor, Constantin cel Mare a văzut pe cer o cruce din stele și a primit mesajul ”Prin acest semn vei învinge!”

Ieșind învingător din lupta cu Maxențiu, Împăratul Constantin a sprijinit material toate eforturile mamei sale de a căuta obiecte sfinte din vremea lui Iisus. Astfel, a fost descoperită și crucea pe care el a fost răstignit, îngropată de vremuri în dealul Golgotei.

Povestea crucii. Ce miracol s-a arătat credincioșilor

Din informațiile pe care le mai dețineau bătrânii evrei, s-a mers pe firul poveștilor vechi și au fost descoperite pe dealul Golgotei trei cruci asemănătoare ca înălțime. Una dintre ele spuneau oamenii că ar fi fost crucea pe care a fost răstignit Iisus, iar celelalte două cruci au fost folosite pentru doi tâlhari, omorâți în aceeași zi a patimilor.

Pentru a afla care dintre cruci a fost înnobilată cu sângele lui Iisus, Episcopul Macarie a avut o viziune divină. Crucea Sfântă trebuie să înfăptuiască un miracol. Astfel, episcopul a cerut oamenilor să aducă pe dealul Golgotei trupul unei tinere neprihănite care murise de curând.

Macarie a apropiat toate cele trei cruci de chipul fetei, iar ultima dintre ele a înfăptuit miracolul pe care îl aștepta. Fata a înviat și a deschis ochii spre bucuria nețărmurită a părinților ei.

Vestea s-a răspândit fulgerător și sute de oameni au venit să vadă miracolul și crucea sfântă care a fost dusă în biserica din Ierusalim.

O sărbătoare cu post negru

Înălțarea Sfintei Cruci a avut loc pe data de 14 septembrie 335, iar de atunci a rămas una dintre cele mai mari sărbători creștine. Datorită momentului solemn pe care îl reprezintă, această zi de sărbătoare se ține cu post negru și rugăciune.

Pe 14 septembrie este bine să ții post aspru de către cei mai sănătoși și nu se permite decât un pahar cu apă. Cine reușește să țină acest post până la apusul soarelui se spune că va fi sănătos și viguros tot anul.

Credincioșii care vor să țină post, dar nu pot ține post negru din cauza unor probleme medicale, trebuie să se abțină să consume mâncăruri de dulce și fructe sau legume care seamănă cu o cruce precum usturoiul, nuca, prunele sau pește, care este un simbol al creștinismului.

Tradiții și superstiții legate de Ziua Crucii

Crucea pe care a fost răstignit Iisus reprezintă unul dintre cele mai importante relicve din vremea lui Iisus, atins de Trupul Său, de Sângele Lui divin și de miracolul credinței.

Un asemenea obiect sacru și o sărbătoare atât de mare pentru creștinătate, precum aflarea Sfintei Cruci, avea să fie marcată în tradiția populară de numeroase credințe, superstiții și obiceiuri.

Ziua de 14 septembrie, când se sărbătorește Înălțarea Sfintei Cruci, reprezintă hotarul dintre vară și toamnă și marchează începutul perioadei reci a anului, când păsările pleacă în migrație, insectele se ascund și oamenii culeg roadele pământului.

Această zi este cunoscută în popor drept Cârstovul viilor pentru că ea marchează începutul celei mai bune perioade pentru culesul strugurilor copți.

De asemenea, mai este cunoscută drept Ziua Șarpelui, pentru că acum șerpii simt aerul rece al toamnei și se ascund în pământ.

Ce obiceiuri frumoase păstrează românii de Ziua Crucii

Butoaiele pentru vin, precum și viile și strugurii culeși se sfințesc, să iasă vinul curat și bun. În toate viile se lasă un butuc necules, pentru hrana păsărilor, iar strugurii lui se numesc în multe locuri strugurii lui Dumnezeu.

Femeile duc la biserică fire de busuioc și măghiran sau alte plante de leac să fie sfințite de preot și apoi le pun acasă la icoane. Din aceste plante, unele dintre ele vor face ceaiuri de leac pentru copiii bolnavi sau pentru durerile bătrânilor din familie.

Busuiocul sfințit de Ziua Crucii se punea în grinda casei. Câteva rămurele se puneau și în apa din care beau animalele din ogradă. Iar alte fire erau folosite de tinerele fete ajunse la măritiș. Ele le puneau în apa în care se spălau pe față și pe cap să fie frumoase și sănătoase.

Tot în ziua de sărbătoare, la Înălțarea Sfintei Cruci, se culeg ramuri drepte de alun care se aduc la biserică să fie sfințite. Se spune că aceste ramuri ajută la aflarea izvoarelor de apă bună de sub pământ pentru săparea fântânilor.

Tot în această zi se aduceau la biserică fire de busuioc împletite în formă de cruce cu tulpini de la castraveți sau pepeni foarte roditori. Micile cruci vegetale erau sfințite și apoi agățate în pomii care nu mai dădeau roade. Astfel, sătenii sperau ca anul viitor să aibă poame bune de la pomii care păreau nefolositori.

Pe lângă plante de leac și ramuri roditoare, se mai aduceau la biserică și monede să fie sfințite după slujbă. Aceste monede se împărțeau tuturor în familie să fie purtate în portofel pentru noroc și prosperitate.