O analiză realizată de cercetătorii de la Școala de Guvernare Blavatnik, a Universității Oxford, arată nivelul de restricții adoptate de țările europene în valul trei al pandemiei de COVID-19. Multe state au impus măsuri mai dure decât România.
În jur de 100 de cercetători de la Școala de Guvernare Blavatnik, a Universității Oxford monitorizează măsurile luate de autorități în mai multe domenii importante, cum ar fi închiderea școlilor, a locurilor de muncă sau impunerea restricțiilor de circulație, și realizează un punctaj pe baza acestora, de la 0 la 100.
Potrivit analizei, în valul trei al pandemiei de COVID-19, multe state ale Uniunii Europe au impus restricții asemănătoare sau chiar mai dure decât România, deși unele dintre ele se confruntă cu o situație epidemiologică mai bună, potrivit Libertatea.ro.
Țara noastră avea, pe 28 martie, un nivel al restricțiilor de 63,89. În alte state, nivelul de restricții este mai ridicat: Germania și Polonia (75), Cehia (81.48), Ungaria (79,63), Italia (84,26), Franța (68,52).
Restricții mai puțin dure au fost luate în țări precum Croația (43,52), în Letonia (56,48), în Finlanda (52,31), Belgia (60,19) și Danemarca (62,96).
Noile restricții din România au generat un val de proteste
Noile măsuri pentru combaterea răspândirii virusului SARS-CoV-2, cum ar fi închiderea magazinelor mai devreme sau restricționarea circulației de la ora 20.00 în orașele cu rată mare de infectare, a generat un val de proteste în România. În ultimele trei zile, în mai multe orașe din țară, oamenii au ieșit în stradă pentru a-și arăta nemulțumirea cu privire la restricții.
Jurnalistul Craig Turp-Balazs este însă de părere că „în mod clar, acesta nu este un lockdown”.
„Ce face ca manifestațiile anti-restricții să fie năucitoare este simplul fapt că restricțiile din România nu sunt foarte drastice”, a precizat acesta. El a subliniat faptul că spre deosebire de majoritatea țărilor europene, România a avut stațiunile de schi deschise toată iarnă, la fel și terasele în exterior. De asemenea, nu au existat restricții de deplasare în interiorul țării.
Citește și: Ce a rugat-o Nelu Ploieșteanu pe fiica sa înainte de a fi intubat
Madonna, în ipostaze sexy la 62 de ani: „Arăți bine, dar n-ai pic de clasă”
Cornelia Catanga și-ar fi prevestit moartea. Ce ar fi spus cu câteva săptămâni înainte de deces
Mirela Vaida nu mai prezintă emisiunea Acces Direct. Cine i-a luat locul
Cum gestionază pandemia de COVID-19 celelalte țări europene
În Danemarca, unde există un nivel mai relaxat de restricții decât în România, mall-urile și restaurantele sunt în continuare închise, așa cum au fost tot anul. În plus, pentru evitarea unui nou val al pandemiei, în lunile ianuarie și februarie a fost lockdown.
În Germania, unde restricțiile sunt în vigoare până în 18 aprilie, cele mai multe magazine sunt închise, la fel și hotelurile, restaurantele, barurile, cafenelele. De asemenea, întâlnirile private sunt permise doar cu maxim 5 persoane care nu locuiesc în aceeași casă.
Aproape o treime din populația Franței este în lockdown de pe 20 martie, timp de o lună. S-au închis magazinele neesențiale, restaurantele și cafenelele. Doar școlile au rămas deschise. Restricțiile de circulație intră în vigoare cu o oră mai devreme decât în România, la 19.00.
În Italia, una dintre țările cele mai afectate de COVID-19, nivelul de restricții este unul extrem de ridicat. Magazinele, restaurantele și școlile au fost iarăși închise în jumătate de țară. Italienii pot ieși din case doar pentru a merge la serviciu sau pentru alte motive esențiale. De asemenea, în perioada sărbătorilor pascale (3-5 aprilie) s-a anunțat lockdown în toată țara.
Sursă foto: Shutterstock.com