Este suficient să pierzi 5-10% din greutatea corporală pentru a reduce riscul mortalităţii prin boli cardiace
Se estimează că, în prezent, 17 milioane de oameni de pe glob mor anual din cauza unor boli cardiovasculare. Statisticile referitoare la România sunt şi mai îngrijorătoare: în fiecare an, un român din cinci moare din cauza unor boli cardiovasculare; fenomen cu atât mai alarmant cu cât se constată că „victimele” apar tot mai des din rândul persoanelor sub 45 de ani.
Care sunt cauzele acestei „epidemii”
Obezitatea a devenit, odată cu trecerea anilor, un fenomen tot mai extins în rândul tuturor grupelor de vârstă. Dintre supraponderali, cei mai expuşi riscului de a face boli cardiovasculare şi/sau diabet zaharat de tip 2 (în-tr-un cuvânt, riscului cardiometabolic) sunt „burtoşii”, persoanele care suferă de obezitate abdominală.
Cercetările arată că obezitatea abdominală se asociază în mod frecvent cu niveluri ridicate ale trigliceridelor (o formă de grăsime în sânge), cu valori scăzute de HDL colesterol (colesterolul „bun”), cu valori crescute ale glicemiei şi cu tensiune arterială crescută (hipertensiune). Riscul cardiometabolic este şi mai crescut dacă acestor factori li se adaugă valori crescute de LDL colesterol (colesterolul „rău”), fumatul şi sedentarismul.
De ce e atât de periculoasă grăsimea abdominală
Studiile au demonstrat că grăsimea adunată în jurul taliei nu este o masă inertă, inofensivă, aşa cum poate s-a crezut iniţial. S-a constatat că există o strânsă legătură între obezitatea (intra)abdominală şi creşterea valorilor unor parametri care evidenţiază o inflamaţie cronică în organism (citokinele).
Cu alte cuvinte, grăsimea adunată în jurul organelor din cavitatea abdominală se comportă asemenea unui organ endocrin care secretă substanţe nocive, cu efect vascular, metabolic şi inflamator. Ceea ce explică directa proporţionalitate dintre masa de grăsime de la nive lul abdomenului şi riscul de a dezvolta o boală cardiovasculară (infarct miocardic, accident vascular cerebral, cardiopatie ischemică, boli vasculare periferice, tromboză) sau o afecţiune metabolică (dislipidemie, diabet zaharat de tip 2).
Cum ştii dacă suferi de obezitate abdominală
Aşadar, circumferinţa taliei nu ar trebui să preocupe doar sub aspect estetic, fiind un criteriu foarte important de evaluare a stării de sănătate. Studii recente arată că obezitatea abdominală este un factor predictiv al infarctului miocardic mai bun decât greutatea corporală sau indicele de masă corporală. Potrivit organizaţiilor internaţionale de sănătate, limita superioară admisă pentru circumferinţa taliei este de 88 cm pentru femei şi de 102 cm pentru bărbaţi.
Persoanele care depăşesc aceste limite se expun riscului de boli cardiometabolice, adică unor afecţiuni care le pun viaţa în pericol. Aşadar, dacă eşti „plinuţă”, poţi afla singură, înainte de a merge la medic pentru analize de sânge, cât de expusă eşti riscului de a face o boală de inimă.
Cum să-ţi păstrezi inima sănătoasă
Există două tipuri de factori favorizanţi ai bolilor cardiovasculare: factori controlabili, care pot fi modificaţi (obezitatea abdominală, sedentarismul, alimentaţia nesănătoasă, fumatul, şi factori necontrolabili, care nu pot fi modificaţi (vârsta peste 65 de ani, factorul genetic, sexul – bărbaţii sunt mai afectaţi decât femeile). Aşadar, asupra primei categorii de factori trebuie acţionat pentru a reduce riscul de îmbolnăvire.
Obezitatea abdominală, sedentarismul şi alimentaţia bogată în grăsimi sunt trei factori aflaţi în strânsă interdependenţă, care pot fi corectaţi prin adoptarea unui stil de viaţă mai sănătos. În acest sens, medicii recomandă cel puţin o jumătate de oră de mers pe jos zilnic, introducerea în meniul zilnic a cât mai multe porţii de fructe şi legume, în detrimentul grăsimilor, înlocuirea alimentelor care conţin grăsimi de origine animală cu grăsimi de origine vegetală (nuci, fistic etc.), renunţarea la obiceiul de a săra mâncarea în exces şi de a fuma.
Tratamentul medicamentos, care urmăreşte scăderea greutăţii corporale şi reducerea ţesutului adipos abdominal, este indicat de regulă după 2-3 luni de regim alimentar, dacă nivelul grăsimilor din sânge nu este unul satisfăcător sau dacă persoana în cauză prezintă mai mulţi factori de risc asociaţi. Un medicament inovator, utilizat în astfel de cazuri este Rimonabant. Fără a fi un medicament de slăbit, el asigură scăderea în greutate cu 5-10% şi, implicit, reducerea circumferinţei taliei, creşterea nivelurilor colesterolului „bun” şi un mai bun control al glicemiei.
Foto: Shutterstock