Peste 250 de evenimente din toate sferele culturale, arte vizuale, teatru, cinema, literatură, au vorbit europenilor din Benelux despre spiritul românesc contemporan în cadrul EUROPALIA România, festival de artă ce a durat 4 luni și a adus României o vizibilitate culturală deosebită.
Expoziția Brâncuși de la BOZAR a fost un succes neașteptat. Peste 100 000 de vizitatori i-au trecut pragul și s-a bucurat de ecouri superlative în presă și social media.
În marja acestui mare eveniment, reprezentanța ICR Bruxelles a organizat în data de 1 februarie 2020, la Maison des Arts, Universitatea Liberă din Bruxelles, o întâlnire între specialiști români și belgieni pentru a marca finalul expoziției „Brâncuși. Sublimarea formei”, de la BOZAR, cea mai amplă expoziție monografică dedicată operei lui Constantin Brâncuşi în Belgia.
La conferință au participat doamna Doina Lemny, curatoarea expoziției „Brâncuși. Sublimarea formei”, prof dr. Carmen Mușat, profesor universitar la Facultatea de Litere din cadrul Universității București, prof. dr. Adrian Guță, conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Istoria și Teoria Artei a Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, prof. dr. Cristian-Robert Velescu, critic şi istoric de artă, profesor la Universitatea Naţională de Arte București, prof. dr. Jan De Maere, istoric de artă belgian, curator, jurnalist și autor de lucrări de neuroștiință. Anterior dezbaterii, invitații au vizitat expoziția „Brâncuşi. Sublimarea formei”. Moderatorul acestei întâlniri a fost Liliana Țuroiu, director ICR Bruxelles și coordonator general EUROPALIA România.
În cele două paneluri, au fost abordate opera și personalitatea lui Constantin Brâncuși într-un context pluridisciplinar. Ecourile operei brâncușiene, mărturiile contemporanilor săi, moștenirea artistică, lăsată peste timp de marele sculptor, în creația altor mari artiști români, precum sculptorul Paul Neagu, au fost principalele subiecte discutate. Opera lui Brâncuși a fost situată într-un ansamblu estetic mai amplu al avangardelor europene și a fost discutată influența pe care acestea, la rândul lor, au avut-o asupra creației brâncușiene, fapt vizibil în expoziția „Brâncuși. Sublimarea formei” de la BOZAR, eveniment-far al Festivalului Internațional de Artă EUROPALIA România 2019. Dezbaterea a fost urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri.
Doamna Doina Lemny, curatoarea expoziției de la BOZAR, s-a referit la performanța organizării unei retrospective Brâncuși de asemenea anvergură, și a declarat: „În primul rând, aș dori să mulțumesc Institutului Cultural Român pentru această întâlnire deosebită. Expoziția de la BOZAR a fost un pariu pentru mine. O asemenea expoziție se face în viața unui curator doar o singură dată. Desigur, am mai făcut expoziții Brâncuși, expoziții-dosar, așa cum le numesc eu, pe tematici, la Pompidou și în multe alte locuri. Este aproape imposibil de gândit și de făcut o expoziție retrospectivă Brâncuși în ziua de astăzi, pentru că el a creat sculpturi care se regăsesc în toată lumea. Brâncuși și-a păstrat moștenirea românească, așa cum noi toți o păstrăm, pentru că nimeni nu se poate debarasa de moștenirea din țara mumă, însă a devenit universal tocmai printr-un dialog pe care l-a lansat cu confrații, artiștii de-o seamă cu el, cu el însuși și cu materia.”
Prof. dr. Cristian Robert Velescu a abordat, în cadrul conferinței, discursul arhitectului Brâncuși, analizând perioada de început a sculptorului: „Este mai puțin cunoscut faptul că Brâncuși și-a dorit să se manifeste în calitate de arhitect încă de la începutul creației sale, o perioadă plină de originalitate. O lucrare ce se află la Craiova, varianta fragmentară a Sărutului, purta într-un catalog din 1910 titlul misterios de fragment dintr-un capitel. Prin aceasta, eu am dorit în alocuțiunea mea să arăt că Brâncuși și-a dorit să fie artist-arhitect. Intervenția mea poate fi considerată ca o continuitate a expoziției de la BOZAR, pe care tocmai am vizitat-o, admirabilă de altfel, un excelent echilibru între prezentarea operei brâncușiene și documentarea acesteia.”
Criticul de artă belgian Jan de Maere s-a referit la moștenirea istorică a influenței brâncușiene: „O mare artă se bazează pe simplificare, concentrându-se pe esență. Fotografiindu-și opera, Brâncuși a îmbrățișat o atitudine analitică față de creațiile sale, jucându-se cu structuri, suprafețe, cu lumină și umbră. Opera în sine este un ritual de inițiere, oglinda interogațiilor artistului despre lumea aparentă. Abordarea lui pentru realitatea mai profundă a lucrurilor unește aspecte universale, precum meșteșugul, folclorul, mitologia, filozofia și legendele cu lumea senzorială. Aceste experimente se bazează pe contextul său românesc din copilărie. Arta sa a adus noutate prin esențializare. Asemeni altor genii, Brâncuși nu a lăsat în urmă doar moștenitori aparenți, ci adepți, dintre care unii de mare valoare: Paul Neagu, Ovidiu Simionescu.”
Prof dr. Adrian Guță a susținut în cadrul conferinței o prezentare despre Paul Neagu, unul dintre cei mai importanți sculptori români contemporani, și despre influența pe care Constantin Brâncuși a exercitat-o asupra lui. „Am ales să vorbesc despre Paul Neagu, unul dintre cei mai cunoscuți, remarcați și remarcabili artiști români contemporani, pentru că Brâncuși a fost una dintre sursele principale ale inspirației sale. Pornim de la faptul că Brâncuși este cel mai important artist român și unul dintre vârfurile artei moderne. Practic, arta modernă se sprijină pe umerii lui. Paul Neagu s-a născut în 1938 în România și s-a stabilit în Marea Britanie în anii 70 ai secolului trecut, marcându-i, la rândul său, pe câțiva sculptori importanți de astăzi, precum Anish Kapoor, Antony Gormley, Tony Gragg, Rachel Whiteread. Iată așadar cum Brâncuși transcende epoca.”
Prof dr. Carmen Mușat și-a propus analiza operei lui Brâncuși în contextul multicultural al avangardelor: „În mediul avangardist din Paris, Brâncuși a funcționat ca un catalizator, în prezența căruia au interacționat mai multe demersuri și ideologii artistice, fără ca opera lui să poată fi subsumată unei singure direcții. Deși experimentele avangardiste nu i-au fost străine și mulți dintre reprezentanții români și străini ai avangardei îi erau prieteni apropiați, pentru Brâncuși avangarda era o stare de spirit, și mai puțin o doctrină estetică. La începutul secolului al XX-lea, toți artiștii aveau impresia că totul trebuie distrus pentru a putea fi reconstruit. În viziunea lui Brâncuşi, misiunea sculpturii nu este reprezentarea realităţii sau asemănarea cu modelul. Efortul său este de a surprinde o realitate interioară, un sentiment, o stare de spirit sau un vis.”
Liliana Țuroiu, director ICR Bruxelles și coordonator general EUROPALIA România, a mulțumit distinșilor oaspeți, menționând că: „Expoziția Brâncuși este la final, dar EUROPALIA continuă. Expozițiile „Dacia Felix” de la Tongeren și „Roots” de la Liège vor încânta publicul belgian până în luna aprilie. În seria evenimentelor ce marchează finalul EUROPALIA România, această conferință este o inițiativă firească și necesară. ICR Bruxelles a decis organizarea acestei întâlniri de înalt nivel academic în prezența unor personalități de ținută, pentru ca ecourile expoziției Brâncuși să continue în spațiul european. Impactul festivalului EUROPALIA România va fi unul de durată. Sunt convinsă că profesioniști din diferite domenii artistice vor interacționa și, pe viitor, se vor ivi tot mai multe proiecte și colaborări frumoase, iar creativitatea românească va fi în continuare vizibilă. Cred că nu vorbim despre un final, ci mai degrabă despre un început.”
Koen Clement, manager general EUROPALIA Internațional, a mulțumit partenerilor români și s-a declarat impresionat de înalta ținută a evenimentului. Acesta a evidențiat oportunitatea organizării acestei conferințe care «poate fi considerată corolarul expoziției „Brâncuși. Sublimarea formei”». De asemenea, a apreciat calitatea intervențiilor invitaților, care, prin comunicări academice, au subliniat, o dată în plus, opera și personalitatea marelui Brâncuși. „Acum îmi explic numărul mare de vizitatori al expoziției Brâncuși de la BOZAR și emoția pe care am văzut-o, nu de puține ori, pe chipul unora dintre ei.”
Pictorul român Emil Ciocoiu, prezent la eveniment, a expus în premieră, cu ocazia conferinței, lucrarea „Omagiu”, o ancoră vizuală către opera lui Brâncuși. Această lucrare va fi expusă în curând la Târgu Jiu. În 2019, Emil Ciocoiu a avut o impresionantă expoziție la Bruxelles, în perioada Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. „Alegoriile sale au fost expuse la sala Primăriei din Aachen, când regina Beatrix a Olandei primea Premiul Charlegmane”, după cum afirmă criticul de artă Marius Tița, exeget al operei lui Emil Ciocoiu.
Conferința organizată de ICR Bruxelles s-a bucurat de prezența ES Andreea Păstârnac, ambasador al României în Regatul Belgiei. Au fost prezenți Koen Clement, manager general EUROPALIA Internațional, Philippe Beke, fost ambasador al Belgiei în România, și un grup de studenți de la Colegiul Europei din Brugge. Institutul Cultural Român a fost reprezentat de către Alexandru Drăghici, secretar general, Daniela Soroș, șef serviciu Marile Programe și Claudia Lazăr, expert arte vizuale, alături de echipa ICR Bruxelles.
Festivalul Artelor EUROPALIA este considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, fiind organizat sub patronajul Familiei Regale a Belgiei, o dată la doi ani, în Belgia şi în ţări învecinate – Franţa, Olanda, Luxemburg şi Germania sau Marea Britanie. Institutul Cultural Român este coordonatorul participării României la cea de-a 27 a ediţie a Festivalului EUROPALIA, proiect de anvergură desfăşurat în perioada octombrie 2019 – februarie 2020 şi implementat în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Secretariatul General al Guvernului, alături de Asociaţia EUROPALIA International din Bruxelles, organizatorul tradiţional al manifestării. Cea de-a 27-a ediţie a Festivalului EUROPALIA este dedicată României.