Echinocțiul de primăvară 2022. Obiceiuri și tradiții uitate

Echinocțiul de primăvară 2022 va avea loc pe data de 20 martie. Odată cu el va începe primăvara astronomică, iar durata zilei va fi în continuă creștere. Află ce reprezintă echinocțiul de primăvară în astronomia modernă, dar și în tradițiile populare.

Echinocțiul de primăvară 2022 este acel moment astronomic în care Pământul ajunge cel mai aproape de soare, iar durata zilei va deveni egală cu durata nopții.

Echinocțiul de primăvară 2022 va avea loc în ziua de 20 martie, care pică duminica. Astronomii socotesc nu numai ziua echinocțiului, ci și ora și minutul în care durata dintre zi și noapte ajunge la egalitate. Astfel, în acest an, echinocțiul de primăvară din 20 martie va avea loc la ora 17 și 33 de minute, ora României.

Cum se calculează echinocțiul de primăvară 2022

Data echinocțiului poate varia de un an la altul între 19 și 21 martie. Cu toate acestea, cel mai des echinocțiul de primăvară are loc pe data de 20 martie, așa cum se întâmplă și în acest an.

La echinocțiul din martie, se încheie iarna și începe primăvara astronomică, durata zilei și intensitatea soarelui crește, vremea se încălzește, iar durata nopților scade. Nopțile vor fi tot mai scurte până la data de la data de 20 iunie, când va avea loc solstițiul de vară. 

La momentul echinocţiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cereşti în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopţilor, indiferent de latitudine. 

Echinocțiul de primăvară în următorii 5 ani

2023: 21 martie, ora 23:24

2024: 20 martie, ora 05:06

2025: 20 martie, ora 11:01

2026: 20 martie, ora  16:46

2027: 20 martie, ora 22:25

Sursa: Observatorul Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”

Echinocțiul de primăvară 2022 și zodiacul

Împărțirea zodiacului în cele 12 zodii a ținut cont din cele mai vechi timpuri de mersul Soarelui, de echinocții și solstiții.

În fiecare an, în luna martie, în ziua echinocțiului Soarele intră în zodia Berbecului și marchează începutul unui nou ciclu zodiacal. Astfel, la data de 20 martie 2022 începe zodia Berbecului și un nou ciclu de 12 zodii.

În timpului echinocțiului de primăvară, Luna, care va fi în faza de Lună plină pe data de 18 martie, traversează zodia Fecioarei, Venus traversează constelația Berbecului, iar Mercur, Vărsătorul.

Semnificațiile vechi ale echinocțiului de primăvară

Ziua în care lumina și întunericul erau egale constituia un moment magic, în care Soarele era sărbătorit în vremurile străvechi ca o zeitate. Echinocțiul de primăvară era o adevărată sărbătoare a reînvierii, a purificării și a luminii. Oamenii știau că echinocțiul de primăvară întărește puterea Soarelui, iar lumina crește, așa cum totul în jurul lor avea să crească și să înflorească.

Cu mii de ani în urmă, oamenii aprindeau torțe și focuri din vreascuri uscate timp de câteva zile în preajma echinocțiului de primăvară. Focul – aliatul Soarelui, purifica aerul și sufletul, distrugea uscăturile, alunga frigul și noaptea, lăsând lumina primăverii să crească tot mai puternică.

Echinocțiul de primăvară în tradiții românești

În tradiția populară, Zilele Babelor reci și grele, sunt urmate de Moșii de primăvară care aduceau vreme bună, apoi de Focurile Sfinților. Focurile ritualice prin care oamenii își curățau ograda și câmpurile de uscături marcau ziua echinocțiului și erau menite să atragă puterea Soarelui.  

Copiii ieșeau în bătătură și lăsau ușa deschisă la casă strigând ”Intră frig și ieși căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură!” Era un ritual simplu prin care focul din vatră, asociat cu soarele, avea menirea să sporească lumina și căldura primăverii.

Fetele și flăcăii plecau la marginea satelor, pe coline și prin păduri după flori de primăvară și ciuperci. În câteva zone din Moldova, copiii împodobeau o creangă uscată cu flori și plecau cu ea la drum prin sat.

Băieții adunau vreascuri și seara făceau focuri mari să se vadă de la un sat la altul. Dacă era sărbătoare sau zi de duminică la echinocțiul de primăvară, se încingeau hore și petreceri.