Una dintre cele mai întâlnite fobii ale oamenilor este frica de șerpi și cea de păianjeni. Cercetătorii germani au descoperit motivul existenței acestei fobii.
Teoretic, în țările cu economii avansate, îndeosebi în cele vest europene, majoritatea oamenilor nu au întâlnit niciodată vreun păianjen veninos sau vreun șarpe în natură. Cu toate acestea, puțini sunt cei care nu tremură de groază dacă se trezesc cu un păianjen cățărându-se pe brațul lor, indiferent cât de nepericulos ar fi acesta. De ce ne e frică de șerpi oare?
Frica de șerpi și de păianjeni se poate transforma în anxietate
De teama acestor animale, unii oameni ajung să dezvolte un tip de anxietate care le poate afecta viața – cu siguranță ați auzit de persoane care nu intră în camere necunoscute înainte de a se asigura că nu există păianjeni înăuntru sau se tem să se aventureze în natură, deoarece le e frică de șerpi. Se estimează că frica de șerpi și de păianjeni afectează între 1 și 5% din populație.
Motivul apariției aceste fobii este neclar, În timp ce unii oameni de știință sunt de părere că acest tip de frică apare din mediul înconjurător, în perioada copilăriei, alții spun că ar fi vorba de un comportament înnăscut.
Oamenii de știință de la Institutul Max Planck pentru Cogniție Umană și Științe ale Creierului (MPI CBS) din Leipzig (Germania) și Universitatea Uppsala (Suedia) au făcut recent o descoperire crucială: chiar și bebelușii de șase luni au o reacție de stres la vederea unui păianjen sau a unui șarpe, adică înainte de a fi avut ocazia să fi întâlnit aceste animale și a descoperi că ar putea fi periculoase.
Frica de șerpi și de păianjeni ar putea fi înnăscută
”Le-am arătat bebelușilor fotografii cu șerpi sau păianjeni și fotografii cu flori și pești de aceleași culori și dimensiuni”, spune Stefanie Hoehl, cercetătoarea principală a studiului. ”În condiții de lumină similară, dimensiunea pupilelor subiecților s-a modificat, ceea ce este un semnal pentru activarea noradrenergică a creierului, cu alte cuvinte, un semnal de stres. Chiar și cei mai mici bebeluși par să fie stresați de aceste categorii de animale. În concluzie, apreciem că frica de șerpi și de păianjeni are origini evoluționiste. Similar altor primate, creierul nostru identifică obiectele drept
Pupilele bebelușilor s-au dilatat la privirea imaginilor de șerpi și de păianjeni, dar nu și la imaginile de flori sau pești de culori și dimensiuni similare.
În mod interesant, bebelușii nu manifestă frică la vederea unor poze cu rinoceri, urși sau alte animale care erau cu siguranță un pericol pentru om în urmă cu 40-60 de milioane de ani.
În privința unor riscuri moderne, precum cuțite, seringi sau prize, reacțiile sunt, de asemenea, inexistente, ceea ce denotă că aceste temeri sunt un comportament învățat. Ele au existat în istoria omului de prea puțină vreme pentru a se dezvolta reacții cerebrale de apărare. De altfel, ”orice părinte știe cât de greu este să convingi un copil să nu bage degetele în priză”, adaugă Stefanie Hoehl.
- Vezi care sunt cele mai periculoase specii de serpi veninosi!
Sursa foto: Shutterstock; grafica – Max Planck Institute for Human Cognitive and Brain Sciences
Vezi şi specii de șerpi din România!
Ultima modificare august 12, 2022 4:18 pm