Cu peste 150 de cazuri de coronavirus, România a intrat în scenariul 3, astfel că a fost declarată stare de urgență. Măsurile luate de autorități pentru a opri răspândirea virsului COVID-19 vor intra în vigoare de luni, 16 martie 2020.
Numărul tot mai mare al cazurilor de coronavirus din România impune măsuri mai restrictive în rândul populației. Autoritățile fac apel către români să respecte cu strictețe regulile, să stea cât mai mult în casele lor, pentru a putea gestiona situația în care se află în acest moment țara noastră, în lupta cu pandemia de coronavirus.
Stare de urgență în România
Bilanțul persoanelor infectate a trecut de 150, iar trecerea în scenariul 3 l-a determinat pe președintele României, Klaus Iohannis, să decreteze stare de urgență începând cu data de 16 martie 2020. Asta presupune luarea unor măsuri drastice, precum şi posibilitatea restrângerii unor drepturi fundamentale.
„Am decis să decretez stare de urgenţă la începutul săptămânii vitoare”, a spus preşedintele, la Palatul Cotroceni, după ceremonia de învestire a noului Guvern Orban.
„Această stare de urgență va face posibilă alocarea de noi resurse importante pentru gestionarea crizei. În acest fel, Guvernul va avea posibilitatea să aloce mai mulți bani domeniului sănătății, mai mulți bani pentru medicamente, mai mulți bani pentru aparatura medicală absolut necesară. În același fel, această situație va permite să se realizeze achiziții într-un timp foarte scurt, cu proceduri simplificate, punând astfel la dispoziția Guvernului toate instrumentele necesare pentru a gestiona în modul cel mai eficient criza generată de coronavirus”, a mai spus Klaus Iohannis.
Cum se decretează stare de urgență potrivit Constituţiei României, Articolul 93, intitulat Măsuri excepţionale:
(1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
(2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.
Într-o astfel de situaţie, se vor da puteri sporite ministrului de Interne, care devine un fel de „super-premier”. El poate emite ordine şi ordonanţe militare, când starea de urgență a fost instituită pe întregul teritoriu al țării.
Este pentru a doua oară în istoria României când o astfel de măsură este aplicată. Starea de urgență, bazată pe ordonanţa de urgenţă nr. 1/1999 „privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă”, a mai fost decretată în România, în noaptea de 21-22 ianuarie 1999, de președintele de atunci, Emil Constantinescu, în timpul celei de-a cincea Mineriade.
Autorităţile militare şi publice pot limita sau interzice circulaţia maşinilor, a persoanelor, să emită „permise de liberă circulaţie”, să efectueze controale, razii, să evacueze persoane, să raţionalizeze alimente, să închidă staţii de benzină, restaurante, cafenele, cluburi şi chiar „să suspende temporar apariţia sau difuzarea unor publicaţii ori a unor emisiuni ale posturilor de radio sau de televiziune”, potrivit digi24.
Alte măsurile care pot fi „dispuse” pe durata stării de urgenţă includ închiderea frontierei de stat şi rechiziţionarea de bunuri.
De asemenea, „exerciţiul unor drepturi şi libertăţi fundamentale poate fi restrâns, cu excepţia drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale”.
Asta înseamnă că se pot interzicere manifestările, adunările publice, măsuri care au fost deja luate de autoritățile române.
„Avem nevoie de voi, dragi români! Avem nevoie de voi să respectați îndrumările, indicațiile autorităților. Avem nevoie să respectați regulile de igienă care sunt transmise pe canalele publice. Și, da, avem nevoie să evitați contactele care nu sunt absolut necesare. Știu că acest lucru este puțin mai greu.”