Ce sunt drogurile opioide şi ce efecte periculoase au

Drogurile opioide au un potențial foarte ridicat de dependență și crează o stare de euforie înșelătoare. Sintetizate inițial din opiu, drogurile opioide s-au dezvoltat masiv pe baza unor substanțe sintetice care imită efectele halucinogene ale opiului, dar au consecințe dezastruoase asupra sănătății mentale și fizice.

Drogurile opioide cele mai cunoscute sunt heroina și morfina, dar clasa acestor droguri a devenit tot mai largă și complexă în ultimii ani. Ele fac parte din clasa de substanțe opioide care cuprinde și medicamente folosite pentru boli și afecțiuni inflamatorii deosebit de dureroase.

La baza tuturor acestor substanțe stă macul, o plantă cu flori deosebit de frumoase, dar care conține un cocktail de substanțe puternice, cu efecte analgezice, antiinflamatorii, sedative, hipnotice și halucinogene.

Cunoscut din cele mai vechi timpuri, opiul era considerat magic, un dar al zeilor, panaceu pentru toate durerile și o substanță mistică. Cel mai vestit medic al Greciei antice, Hippocrate, a dat verdictul care a spulberat credinţele mistice: opiumul nu este „magic”. În schimb, el a observat calităţile de anestezic şi calmant ale opiului și îl recomanda inclusiv pentru a opri sângerările.

'Nu mă cheamă Damian'. Theo Rose a aflat un secret despre soțul ei chiar în ziua nunții. Ce a povestit artista

Recomandarea zilei

Cum se obține opiul din maci

Cultivarea macului (papaver somniferum), din care se extrage opiul, se face pe suprafeţe întinse, cu precădere în Orientul apropiat și mijlociu sau în Asia.

După înflorire, planta formează o capsulă rotundă care conţine seminţele. Înainte ca semințele să se formeze și să se coacă, capsula respectivă conține o substanță vâscoasă și albă, asemănătoare unui latex. La 10 zile după formarea capsulei, se recoltează acest latex alb din care se extrage opiul.

Care au fost ultimele cuvinte ale lui Silviu Prigoană. Prietenii lui au crezut că le face o farsă

Recomandarea zilei

Prin uscare, latexul se colorează spre maron şi se întăreşte, dobândind o consistenţă asemănătoare cauciucului. Această formă brută a opiului se modelează în bulgări. Culoarea oscilează între maron şi negru. După prelucrare, opiul brut poate fi mâncat, băut, injectat sau fumat.
Opiul conţine aproximativ 40 de substanţe active diferite. Principalul alcaloid este morfina, aflată în raport de 10:1 cu codeina, alcaloid care imprimă opiului o acțiune analgezică; pe lângă această acțiune analgezică mai are și acțiune antispastică (datorată papaverinei), antitusivă (datorată codeinei), dar și acțiune narcotică.

Metoda de extragere a opiului din florile de mac este cunoscută încă din Antichitate. Opiul era cunoscut și folosit de peste 9.000 de ani, încă din vremea sumerienilor care îl numeau Hul Gil, adică „planta fericirii”. Știinţa cultivării macilor a trecut de la sumerieni la asirieni, babilonieni şi, în cele din urmă, la egipteni, de unde s-a răspândit în Asia și Orient.

În Grecia Antică și în Imperiul Roman opiul se folosea ca analgezic, pentru diverse dureri și suferințe. Paracelsus, celebrul alchimist și medic venețian, este cel care l-a introdus în Europa. Iar termenul opiu a fost folosit în Grecia antică ca derivat de la cuvântul ”opos” care înseamnă suc, deoarece în acele vremuri opiul era considerat ”suc de mac”.

Cum se consumă opiul  

Opiul a fost folosit în medicină, în cantități mici drept somnifer, calmant și analgezic. Tot în medicină este folosit ca materie primă pentru fabricarea legală a morfinei, a codeinei și a altor derivați pentru medicamentele analgezice.

Narcomanii extrag morfina, apoi, prin acetilare, obțin heroina. Opiumul se poate ingera ca atare sau sub formă de decoct, iar cel preparat se fumează de obicei, cu ajutorul unor pipe.

Se confecționează o bobiță de opiu care se expune la flacără (pentru a se înmuia), apoi se pune în coșul unei pipe speciale. Consumatorul aduce pipa deasupra flăcării și aspiră profund fumul care se degajă. Reziduul combustic, numit „dross”, este conservat de fumător pentru reutilizare.

Ce efecte are consumul de opiu

După starea dezagreabilă a primelor pipe, fumul de opium provoacă o senzație de euforie, cu exaltarea imaginației. Fumătorul are nevoie de imobilitate și de liniște pentru a atinge o stare euforică. Totodată, el intră într-o stare catatonică, de semi-amorțire. Cei mai mulți consumatori obișnuiau să se întâlnească în localuri special destinate acestui drog, unde saloanele erau întunecate, iar clienții aveau la dispoziție canapele și fotolii comode pentru stările de somnolență.

Pe termen scurt, consumul de opiu provoacă amețeli, vărsături, cefalee, precum și o depresie a centrilor respiratorii. Dar, pe termen lung, opiul generează disfuncționalități organice (constipație, pierdere în greutate și lipsa apetitului), precum și o scădere a activității, a concentrării și atenției. Opiul declanșează foarte repede dependență, slăbește organismul și favorizează apariția unor grave afecțiuni neuromotorii.

Drogurile opioide, mai ales cele sintetice, au consecințe mult mai grave, degradează starea mentală și organismul mult mai rapid decât consumul de opium natural și grăbesc decesul consumatorilor înrăiți.

Cum s-au obținut substanțele opioide și drogurile opioide

Opiul s-a răspândit puternic în Europa modernă încă din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. În multe orașe mari și în unele capitale europene existau centre semiclandestine unde se fuma opiu. Dar, dincolo de interesul narcomanilor, opiul era o substanță intens cercetată și studiată din punct de vedere medical.

În anul 1804, chimistul J. Sequin și farmacistul F. Serturner au reușit să izoleze din opiu morfina. În 1817, R.J. Robiquet va izola narcotina și tot el va fi cel care va extrage codeina. În anul 1948, G.Fr. Merck izolează papaverina. Iar, în anul 1897, chimistul german H. Dreser, pornind de la morfină, a sintetizat un nou produs mult mai puternic, heroina, care în anul 1898 se comercializa ca medicament.

Drogurile opioide sunt, așadar, substanțe derivate din opiu care se folosesc atât în industria farmaceutică, dar și în industria drogurilor.

Spectrul de acțiune al opioidelor este complex și diferit, dar rolul cel mai important al lor este acțiunea intens analgezică, ele oferind rezultate superioare majorității altor substanțe cu rol similar. Utilizarea lor este însă limitată de potențialul adictiv foarte ridicat, în special în cazul celor care produc euforie intensă. Printre efectele nedorite se mai numără depresia respirației (ceea ce produce hipoventilație pulmonară și hipoxie) și peristaltismului intestinal (constipația). Efectele psihotrope se manifestă prin efecte hipnotice, anxiolitice și euforice.

Cele mai cunoscute opioide sunt:

• Fentanilul
• Oxicodona
• Heroina
• Morfina
• Codeina
• Metadona  
• Tramadolul
• Tilidina
• Loperamida
• Apomorfina
• Hidrocodona
• Hidromorfona

Consumul de opioide și efectele lui

Medicamentele care conțin opioide se eliberează numai pe bază de prescripție medicală, deoarece au un potențial mare de a genera dependență. Principalele indicații ale opioidelor includ durerea severă, durerile cronice, diareea și tusea convulsivă.

Opioidele prescrise cel mai frecvent includ: oxicodona, fentanilul, buprenorfina, metadona, oximorfona, hidrocodona, codeina și morfina. Acestea tratează diverse dureri, calmează spasmele și induc o stare de somnolență liniștitoare.

Există și opioide fără utilizare medicală legitimă, încadrate în clasa drogurilor ilegale de abuz, precum heroina, interzisa azi in toate statele lumii.

Dependența de opiacee se caracterizează printr-o dorință puternică, compulsivă, de a continua administrarea opioidelor, chiar și atunci când acestea nu mai sunt necesare din punct de vedere medical. Multe medicamente opioide sunt utilizate greșit, iar o astfel de utilizare deschide calea către abuzul de opioide mai puternice sau chiar ilegale, precum heroina.

Persoanele care devin dependente de drogurile opioide și de droguri, în general, devin tot mai puțin atente cu sănătatea și corpul lor, își distrug cariera și familia, își folosesc toate economiile pentru a cumpăra droguri tot mai puternice și devin anxioase, psihotice și depresive.

Cum se ajunge la supradoză și deces

Consumate în mod regulat, drogurile opioide determină dependenţă fizică şi psihică (adicţie), oricât de puternic s-ar considera un om. Repetarea dozelor egale duce la un efect de toleranță, adică gradul de satisfacție al consumatorului scade și atunci tinde să își administreze doze tot mai mari.

Drogul se poate acumula treptat în organism sau poate fi injectat într-o doză puternică, ceea ce va duce la supradoză. În acest moment, sistemul respirator este profund afectat, consumatorul în cauză nu mai poate respira și intră în comă. Dacă nu este descoperit la timp, își pierde viața.

Supradoza reprezintă o urgență medicală majoră și numai intervenția specializată, în cadrul unui spital de urgențe, îi poate da o șansă la viață celui care și-a injectat o supradoză din drogurile opioide.

În urmă cu câteva veacuri, opiul era consumat cu ajutorul pipei și producea un efect euforic aproape instantaneu, dar nu punea în pericol viața consumatorilor decât dacă era consumat deosebit de frecvent. Începând cu anii 1800, de când a fost izolată morfina din opiu, consumul acesteia s-a amplificat în defavoarea opiului. În zilele noastre, morfina, heroina și drogurile opioide se consumă preponderent injectabil pentru un efect puternic și aproape imediat. Cazurile de supradoză sunt mult mai frecvente, iar riscul de deces a crescut exponențial.

Morfina, heroina și efectele lor periculoase

Utilizarea morfinei în scopuri medicale este strict restricționată prin lege și este indicată doar pacienților în fază terminală pentru a atenua durerile chinuitoare. Cu toate acestea, nici până în prezent nu a fost descoperit un medicament mai bun împotriva durerilor decât morfina. Este singurul opioid suficient de puternic încât să păcălească centrii durerii și să ajute organismul să îndure dureri insuportabile.

Din nefericire, ca multe alte droguri care au avut inițial rol vindecător, morfina și drogurile opioide au ajuns în stradă și pun în pericol viața consumatorilor care devin dependenți de la primele doze.  

Depresia, impulsivitatea, anumite trăsături de personalitate, dar și factori externi precum influența unui anturaj dubios și consumul de droguri în familie crește riscul în rândul tinerilor să consume droguri frecvent și să ajungă în cele din urmă la o supradoză fatală.

Morfinomania se desfășoară în patru etape, notează prof. dr farmacist Elena Butnaru, Facultatea de Farmacie de la Iași:

• etapa de echilibru euforic: senzație de bună dispoziție, hiperactivitatea facultăților psihice, fotofobie, hiperacuzie, oboseală;
• etapa de discordanță: anxietate dominantă de teama de a nu-și putea procura drogul;
• etapa de stare: facies palid, privire fixă (mioza), mers ezitant, anorexie, pierderea voinței, a memoriei și afectivității, agresivitate și anxietate. Toxicofilul nu se poate dispensa de drog.
• etapa de declin: casexie (slăbiciune profundă) și deprimare psihică gravă, cu pierderea simțului moral – „anestezie morală”.

Heroina este mult mai puternică decât morfina și se produce în laboratoare clandestine, fiind unul dintre cele mai scumpe droguri de pe piața neagră. Ea se consumă în general în combinație cu drogurile opioide sintetice și dă dependență de la prima sau a doua injectare.  

foto: 123rf.com

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Libertatea.ro

Cât costă o noapte de cazare în resortul de lux din Arabia Saudită unde e Adelina Pestrițu. Fanii au reacționat: „Cred că e de pe altă planetă”

Fanatik

Noua mașină cu care Dacia dă lovitura pe piața auto europeană. E cel mai ieftin model LCV din Europa

GSP.ro

Ce arăta kosovarul Dellova către fanii români în timp ce fugea spre vestiare. Gesturile șocante surprinse de reporterii GSP la Arena Națională!

Urmărește-ne pe Google News