Ce înseamnă starea de criză și când va fi introdusă în România

În contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, Guvernul României vrea să aibă o lege prin care s-ar putea institui rapid starea de criză.

Starea de criză ar putea fi adoptată în situațiile în care populația, teritoriul, sănătatea, mediul, stabilitatea politică, economică sau socială ale României ar fi amenințate.

Guvernul României pregătește un nou proiect de lege

În contextul conflictului din Ucraina, Guvernul României va face modificări legislative care să permită instituțiilor de apărare, ordine publică și securitate națională să intervină imediat.

Guvernul nu introduce starea de criză, aceasta nu este în nomenclatorul, să spunem, constituțional, criza există. Va trebui să facem niște adaptări legislative pentru a putea să mergem mai departe cu lucruri care țin și de dezvoltările care vin din Ucraina, managementul refugiaților, a declarat ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu, potrivit știrileprotv.ro.

Proiectul de lege este în proces de avizare și va intra în vigoare după ce va trece de Guvern și apoi de votul Parlamentului. Printre semnatarii documentului se numără ministrul Apărării Vasile Dîncu, ministrul de Interne Lucian Bode, vicepremierul Sorin Grindeanu, șeful SRI, Eduard Hellvig, șeful SPP, Lucian Pahonțu, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, și ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

Citește și: Ministrul ucrainean de Externe: „Soldații ruși violează femei în orașele ucrainene ocupate”

Soția lui Volodimir Zelenski, mesaj dureros pentru rușii care le ucid copiii: „Arătați-le rusoaicelor ce fac soții lor aici!”

De ce s-au speriat rușii când au văzut la TV baletul „Lacul lebedelor”. Semnificația ascunsă a acestui spectacol

Serviciile secrete din SUA: „Putin nu mai este ca înainte. S-a izolat. A fost pus la colț!”

Ce înseamnă starea de criză

În proiectul de lege, starea de criză este definită drept situația în care societatea se confruntă cu mari dificultăți generate de incidente pe teritoriul național, la nivel regional sau internațional sau de amenințări, riscuri și vulnerabilități care perturbă sau amenință condițiile de viață sau stabilitatea politică, economică și socială.

Potrivit proiectului de lege, în cazul unui conflict militar pe teritoriul României, „cetățenii cu obligații în îndeplinirea îndatoririlor militare, în sensul prezentei legi, sunt considerați cetățenii care îndeplinesc serviciul militar activ sau serviciul militar în rezervă, cetățenii încorporabili, recruții, precum și cetățenii români bărbați cu vârste cuprinse între 35 și 63 de ani”, potrivit Libertatea.

Însă, „pe timp de pace, cetățenii români cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă, pot solicita Ministerului Apărării Naționale participarea la un program de pregătire militară de bază, cu durata de patru luni, în calitate de militar voluntar în termen”.

În document mai este menționat faptul că românii, bărbați sau femei, care au îndeplinit serviciul militar sau sunt în rezervă, sau „au avut calitatea de polițist sau polițist de penitenciare, sunt luați în rezervă ca rezerviști”.

Rezerva generală în caz de stare de asediu, de mobilizare sau de război va fi formată din toți bărbații români cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani.

Sursă foto: Shutterstock