Rusaliile în 2022 se vor sărbători la 50 de zile după Paștele ortodox din data de 24 aprilie. Ca în fiecare an, Rusaliile reprezintă prima mare sărbătoare creștină de la începutul verii, însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri.
Cuprins
Rusaliile în 2022, numite și Sărbătoarea Sfântului Duh sau Pogorârea Sfântului Duh, se vor sărbători la 50 de zile de la Paște, adică de la Învierea Domnului. Drept pentru care sărbătoarea aceasta foarte veche poartă în popor și numele de cincizecimea și ea îmbină tradiții evreiești, obiceiuri populare și semnificații creștine deosebite.
Rusaliile în 2022 se vor sărbători pe data de 12 iunie. Indiferent de data la care sunt calculate Rusaliile, ele vor fi întotdeauna într-o zi de duminică și se numesc adesea Duminica Mare.
Pentru toți creștinii, Pogorârea Duhului Sfânt reprezintă totodată și întemeierea primei biserici creștine și începutul răspândirii credinței propovăduite de Iisus Hristos.
Conform legii care ne aduce o zi liberă în plus, Rusaliile în 2022 vor fi sărbătorite duminica, pe 12 iunie, dar și luni, pe data de 13 iunie, când este o zi liberă pentru toți lucrătorii.
Cuprins
Rusaliile în 2022, semnificațiile religioase
La 10 zile după Înălțarea Domnului la cer, Sfântul Duh a fost trimis către cei 12 apostoli pentru a le deschide calea în lume. Coborârea Sfântului Duh este deosebit de importantă pentru întemeierea și răspândirea creștinismului.
Harul propovăduirii
În această zi, cei 12 apostoli au primit în sufletul și în spiritul lor întreaga putere, curajul și determinarea de care aveau nevoie pentru a răspândi noile învățături ale lui Iisus. Duhul Sfânt le-a dezvăluit ca prin miracol înțelesurile adânci ale învățăturilor lui Hristos, i-a înzestrat cu har, le-a deschis mintea să se apropie de oameni și să le vorbească, să îi convertească la creștinism… și mai mult decât atât, le-a dăruit talentul de a vorbi în mai multe limbi străine.
Așa a fost posibil ca cei 12 apostoli să călătorească în zonele cele mai îndepărtate ale Imperiului Roman, să ajungă în cele mai puțin umblate zone din Turcia și Grecia, să ajungă în Dacia la gurile Dunării sau să propovăduiască noua religie până în Orientul Mijlociu.
Harul tămăduirii
Duhul Sfânt le-a mai dăruit apostolilor și harul tămăduirii, mulți dintre ei fiind capabili să vindece și să aline suferinzii care căutau mila lui Dumnezeu.
„Și când a sosit ziua Cincizecimii, erau toți împreună în același loc. Și din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, și a umplut toată casa unde ședeau ei. Și li s-au arătat, împărțite, limbi ca de foc și au șezut pe fiecare dintre ei. Și s-au umplut toți de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi” (Fapte 2, 1-4).
Ce înseamnă Cincizecimea în tradiția evreiască
Rusaliile sau Coborârea Duhului Sfânt coincid cu o mare sărbătoare evreiască și anume Primirea Învățăturii. Pentru evrei, această sărbătoare amintește de primirea Tăblițelor cu Legi de către Moise pe muntele Sinai.
Acest mare praznic evreiesc este sărbătorit cu pelerinaje și rugăciuni la templu, unde oamenii mergeau cu flori, cu fructe și cu mici ofrande pe care le împărțeau celor mai sărmani.
Totodată, evreii își decorau casele cu flori și crengi cu frunze tinere și petreceau cu mese în familie. În această perioadă, se strângeau grânele coapte și se culegeau primele roade ale pământului, drept pentru care la evrei era cunoscută și drept sărbătoarea secerișului.
Prima convertire în masă la creștinism
Evreii fiind adunați la praznicul Cincizecimii la templul din Ierusalim, ei l-au ascultat predicând pe Apostolul Petru despre Împărăția lui Dumnezeu și despre sacrificiul mesianic a lui Iisus Hristos.
Tradiția spune că peste 3000 de evrei s-au convertit atunci la creștinism, datorită Sf. Petru și astfel ei au pus bazele primei biserici creștine din lume.
Sărbătoarea Rusaliilor sau a Sfântului Duh este una dintre cele mai vechi sărbători pascale. Despre ea au scris Apostolul Petru și Sfântul Luca, a fost descrisă în Constituțiile Apostolice unde erau învățați oamenii să țină sărbătoarea fără să lucreze, atât oamenii liberi, cât și sclavii. Mențiuni ale acestei sărbători datează din secolul al III-lea după Hristos și se știe că era celebrată cu mare bucurie și cu fast în comunitatea creștină din Ierusalim.
Rusaliile în 2022 și obiceiurile românești
Multe tradiții frumoase de Rusalii s-au pierdut de-a lungul vremii. Cu toate acestea, creștinii au păstrat obiceiul de la evrei de a împodobi casele cu ramuri tinere și flori și de a da de pomană celor mai săraci.
La începutul creștinismului, primii creștini sărbătoreau și ei Rusaliile adunându-se la biserică, aducând fructe și bucate, pâine și vin, și ascultând cu mare evlavie predicile apostolilor.
Erau interzise spectacolele la circ și teatru și jocurile păgâne. Casele se împodobeau cu ramuri verzi, de nuc sau de tei, iar femeile coceau pâini dospite și le dădeau de pomană.
Româncele pregătesc și ele azi coșuri cu bucate și frunze de nuc sau ramuri de tei pe care le duc la biserică pentru a fi sfințite. Cu aceste frunze decorează apoi icoanele și ferestrele casei. Tradiția spune că frunzele de nuc închipuie limbile de foc ale Duhului Sfânt care s-au pogorât asupra apostolilor și le-au dăruit harul miracolelor.
Frunzele de nuc se păstrează tot anul la icoane. În unele zone, credincioșii mai folosesc și frunze de pelin sau de usturoi, având credința că aceste plante străvechi ne apără de rele, de necazuri și de Necuratul.
Sâmbăta, dinainte de Rusalii, femeile coceau colaci și împărțeau oale de lut noi, decorate cu flori, umplute cu vin. Lângă oale și colaci, puneau întotdeauna lumânări aprinse să fie pentru sufletul morților. Sâmbăta dinaintea Rusaliilor este cunoscută drept Sâmbăta morților sau Moșii de vară.
Simboluri străvechi în folclorul românesc
Istoria termenului de Rusalii este greu de înțeles. Nu se știe prea bine de unde a apărut numele acestei sărbători. El poate fi asociat cu rulija sau rusalka, un termen slav folosit în folclorul popoarelor slave pentru spiritele sau demonii apelor, un fel de știme sau zâne rele pe care trebuie să le îmbunezi la început de vară.
În folclorul românesc, Rusaliile sunt un fel de iele, cu spirit rău, care împart tot felul de boli și necazuri pe unde trec. Ele umblă îmbrăcate în alb, dar puțini sunt cei care le pot vedea. În locurile neumblate de oameni, rusaliile încing hore largi și pârjolesc pământul.
Unii specialiști cred că numele Rusaliilor vine de la Ierusalim. Existau pe vremuri povești despre fetele lui Rusalim Împărat, probabil asociat cu cetatea Ierusalimului.
Oamenii se fereau să intre prin păduri, prin vii și livezi pustii, de teama rusaliilor. Ei își împodobeau casele cu frunze de nuc să se ferească de relele pe care le aduc Rusaliile.
De Rusalii, preotul și enoriașii mergeau la câmp unde se făcea sfeștania și se sfințeau semănăturile și ogoarele.
Flăcăii aduceau de la pădure ramuri de tei care protejau casele de grindină și fulgere.
A doua zi de Rusalii este bine să te speli pe picioare cu un ceai din frunze de pelin, să fii sănătos și puternic tot anul și ferit de necazuri.
În noaptea de Rusalii, femeile pricepute mergeau prin păduri și pe câmp să culeagă ierburile de leac, care aveau acum puteri sporite tămăduitoare.
Ultima modificare aprilie 26, 2022 1:15 pm