Ouăle de Paște vospite în roșu nu trebuie să lipsească de pe masă în Duminica Paștelui. Ouăle roșii vopsite pentru Sărbătoarea Paștelui reprezintă atât sacrificiul Mântuitorului pe cruce, cât și puterea credinței Sale, învierea și renașterea Sa.
Ouăle de Paște se vopsesc în Săptămâna Patimilor, în Joia Mare, așa cum se obișnuite îndeosebi în Moldova, în Muntenia și Dobrogea. În alte regiuni ale țării, există obiceiul de a vopsi ouăle roșii chiar în Vinerea Mare, în ziua în care a fost răstignit Iisus pe cruce.
De ce se vopsesc ouă roșii în Săptămâna Patimilor
Legenda spune că Maica Domnului, așezându-se la picioarele Fiului ei răstignit, ar fi văzut un coș cu ouă lăsat lângă cruce. Sângele care țâșnise din pieptul Domnului înroșise ouăle, iar Maica Domnului le-a binecuvântat plângând.
Ouăle roșii sunt de atunci simbolul sacrificiului de sine, simbolul durerii și al martiriului creștin, dar și simbolul credinței și al învierii. Ouăle roșii reprezintă patimile și sângele Domnului, dar și puterea vieții care trece peste toate durerile când este întărită de credința în Dumnezeu.
Joia Mare sau Joia Patimilor este ziua în care gospodinele trebuie să pregătească mai multe bucate tradiționale pentru Paște, îndeosebi pasca și ouăle roșii. Tradiția spune că ouăle de Paște fierte și vopsite în Joia Patimilor nu se vor strica tot anul.
După ce s-au ocupat de curățenia casei în primele zile din Săptămâna Patimilor, după ce toate au fost reparate, îngrijite și curățate, femeile trebuie să lase celelalte treburi și să se ocupe de bucatele ritualice în Joia Mare.
Dimineața devreme se pregătesc pasca și cozonacii, apoi ouăle vopsite. Fie că se aleg și alte culori pentru ouăle de Paște, fie că le facem verzi, albastre, galbene sau mov, culoarea roșie nu trebuie să lipsească. Iar primele ouă vopsite pe care le ciocnim de Paște trebuie să fie roșii.
De asemenea, cojile ouălor folosite pentru pască și cozonaci se spală și se păstrează până în Sâmbăta Mare, când sunt aruncate pe o apă curgătoare. Tradiția spune că acestea vor da de veste Blajinilor, ființe mitice care trăiesc în lumea de sub pământ, că se apropie Paștele.
În unele zone din țară, prin Ardeal sau Oltenia, există obiceiul să se vopsească ouăle roșii în Vinerea neagră, ziua în care a fost răstignit Iisus. Cine face ouă roșii în Vinerea Mare, trebuie să țină post negru și să nu mai facă alte treburi prin casă, nici curățenie, nici de mâncare.
Tradiții și obiceiuri legate de ouăle roșii de Paște
Gospodinele pregătesc coșuri cu ouă roșii, pască, vin și lumânări cu care merg la biserică să fie sfințite. Tradiția spune că ouăle roșii stropite cu apă sfințită capătă puteri tămăduitoare.
Ouăle roșii alungă duhurile rele, ne protejează de boli și de ispite rele, ne tămăduiesc de dureri și ne aduc liniștea și bucuria în case. Oul înroșit a fost, încă de la începuturile creștinismului, un simbol pentru viață, duh și spirit, pentru putere, vigoare, tinerețe și regenerare. Ouăle sunt simbolurile renașterii și ale biruinței vieții asupra morții. Ele reprezintă fertilitatea, tinerețea și norocul.
În dimineața de Paște, este bine să pui un ou roșu într-un bol cu apă rece și să te speli pe față. Oul roșu, sfințit la biserică, te protejează și te ajută să îți păstrezi sănătatea și vigoarea tot anul.
La sate, un ou roșu sfințit era îngropat în curte, să protejeze gospodăria de fulger, de grindină, de foc și de piaza rea,
După ce erau ciocnite, cojile de ouă roșii se duceau la câmp și erau îngropate în brazdă cu sapa. Astfel, țăranii credeau că vor avea culturi mănoase și roade mai bune.
Tradiția mai spune că este bine să vopsești ouă în mai multe culori, dar să nu lipsească niciodată ouăle roșii. Pe vremuri, femeile foloseau sfeclă roșie, ceapă galbenă și frunze de spanac să vopsească ouăle. Cele verzi reprezentau natura, tinerețea și sănătatea. Ouăle albăstrii reprezentau pacea și bucuria credinței. Se făceau și ouă negre în amintirea celor care s-au petrecut de pe această lume și se ciocneau de Paște, să fie pomană pentru sufletele lor.
De ce este bine să ciocnim ouăle de Paște cu familia
Ciocnește ouăle de Paște pentru sănătate și noroc
Ouăle roșii de Paște se consumă întotdeauna la o masă mare cu familia sau cu prietenii. Tradiția spune că ouăle trebuie ciocnite chiar în noaptea de Înviere, imediat ce se termină slujba, dar și la masa de Paște de la prânz.
Ciocnitul ouălor este un obicei legat de sănătate și noroc. Cine reușește să spargă oul celorlalți, acela se spune că va fi în putere tot anul, că va avea parte de sănătate, de bogăție și de mult noroc.
În ziua de Paște, ouăle se ciocnesc cap în cap, adică la capetele mai ascuțite, și primul care ciocnește este bărbatul cu soția sa, apoi cu copiii. A doua persoană de la masă care ciocnește ouăle trebuie să fie gospodina casei, și apoi copiii între ei.
A doua zi de Paște se spune că trebuie să ciocnim ouăle doar la capetele mai rotunde. Iar în zilele următoare se pot ciocni ouăle la oricare din capete.
În orice familie, la masa de Paște trebuie ciocnite ouăle roșii. Acestea vor aduce belșug, prosperitate și sănătate pentru toți ai casei.