Când se pune busuioc sub pernă în 2025

Busuiocul stropit cu agheasma mare la Bobotează este adesea folosit pentru rugăciuni și ritualuri magice, pentru dragoste și pentru sănătate. Află când se mai pune busuioc sub pernă în 2025, după noaptea de Bobotează!

Busuiocul sfințit la biserică este păstrat lângă icoanele cu Iisus Hristos și Maica Domnului. Din vremuri vechi, se credea că busuiocul stropit cu agheasmă dă putere rugăciunilor, ba chiar era folosit în ritualurile de magie albă, pentru a alunga necazurile din căsnicie, pentru a spori dragostea și pentru a proteja sănătatea. Câteva sărbători creștine mari, însoțite de superstiții vechi, păstrează și azi ritualul de a pune busuioc sub pernă în 2025.

Noaptea de Bobotează este prima noapte din an în care se pune busuioc sub pernă în 2025. Noaptea de 5 spre 6 ianuarie, după ce fetele fură un fir de busuioc de la preotul care vine acasă cu botezul, este prima noapte când se poate pune busuioc sfințit sub pernă. Fetele de măritat care mai practică acest ritual speră să viseze astfel chipul bărbatului cu care se vor căsători.

Dar Boboteaza este doar prima sărbătoare în care se pune busuioc sub pernă în 2025. Ritualul acesta se practică și în noaptea de Sânziene, care vor fi sărbătorite pe data de 24 iunie 2025, apoi în noaptea Sfântului Andrei, o altă noapte încărcată de magie, între 29 și 30 noiembrie 2025.

Pentru toate aceste sărbători este bine să te pregătești chiar de la începutul anului, să păstrezi busuiocul sfințit de Bobotează, cu tot cu agheasma mare. Cu mănunchiul de busuioc se pot face multe ritualuri pentru dragoste și pentru sănătate de-a lungul anului.

Busuiocul și aroma lui magică

Știai că busuiocul uscat miroase mult mai puternic și mai dulce, decât cel proaspăt?! Aroma suavă a busuiocului, parfumul său deosebit, asemănat adesea cu Raiul, a fost apreciat din cele mai vechi timpuri. Vechii indieni spuneau că este iarba lui Krishnu, menită să îi ducă în Rai pe cei care o foloseau, deoarece aroma ei îi ajuta să intre în transă.

Romanii spuneau că este o plantă menită să sporească fertilitatea și dragostea și era adesea folosită la festivitățile prin care celebrau iubirea și zeii amorului. De la romani am păstrat și noi obiceiul de a asocia busuiocul cu ritualurile de dragoste, iar proprietățile lui de a stimula fertilitatea au fost deja dovedite de știință. Cu siguranță, se poate spune că busuiocul ajută dragostea și mai ales pe tinerii îndrăgostiți.

Proprietățile magice ale crenguțelor și florilor de busuioc erau cunoscute din Antichitate și nu este de mirare că au supraviețuit până la noi numeroase superstiții și obiceiuri despre busuioc pe care bunicile noastre le respectau cu sfințenie. Ele știau că busuiocul, fie el verde sau uscat, trebuie sfințit și pus la icoane. În vremurile vechi se spunea că busuiocul protejează casa, purifică aerul și are grijă de sănătatea noastră. Crenguțele de busuioc înflorite și uscate erau cele mai parfumate și cele mai apreciate. Se  stropeau cu apă sfințită sau cu mir și se puneau în ceaiuri pentru a vindeca suferințe vechi.

Cum a ajuns busuiocul în ritualurile creștine

Tradiția creștină a păstrat o frumoasă legendă despre împărăteasa bizantină Elena și crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Împărăteasa Elena a petrecut mult timp în Israel căutând cât mai multe vestigii din vremea lui Iisus. Legenda spune că, ajungând pe dealul Golgotei, împărăteasa ar fi simțit un parfum divin și așa a descoperit tufele de busuioc.

Vrând să culeagă câteva flori uscate și să ia semințe pentru grădina ei, tufele s-au rupt dezvăluind la rădăcina lor lemnul crucii pe care a fost răstignit Iisus.

O altă legendă creștină spune că busuiocul a înflorit prima dată pe dealul Golgotei, pe care a fost crucificat Iisus, imediat după ce trupul lui a fost luat de pe cruce. De atunci, creștinii au căpătat obiceiul să folosească busuiocul sfințit la biserică pentru rugăciune și pentru sănătate și să-l pună la icoanele de acasă.

Ce se face cu busuiocul sfințit la Bobotează

Creștinii cred că busuiocul sfințit chiar în ziua de Bobotează are o mare putere tămăduitoare pentru că el este scufundat de preoți în agheasma mare. În fiecare an, preotul merge cu botezul, să sfințească pe la casele oamenilor, și folosește un mănunchi mare de busuioc înmuiat în agheasma mare. Cu acest busuioc sfințit, el stropește cu agheasmă întreaga casă, întreaga familie, acareturile, grădina, livada și toate animalele din curtea omului.

Când preotul își încheie ritualul, fetele mai îndrăznețe trebuie să rupă câte un fir de busuioc din mănunchiul sfințit și să îl păstreze pentru vrăjile de dragoste. Firul de busuioc era legat cu ață roșie și era pus sub pernă în ajun de Bobotează, în seara de 5 ianuarie. Apoi fetele se rugau la Maica Domnului și adormeau cu gândul să își viseze ursitul.

Prin Moldova se credea că ritualul magic al busuiocului are mai multă putere, dacă fata mânca o turtă foarte sărată înainte de culcare, fără să bea apă deloc. În superstițiile noastre, sarea are și ea puterea magică de a spori îndeplinirea dorințelor. Sarea este folosită la fel de des în magia albă precum apa neîncepută sau busuiocul sfințit.

Când se mai pune busuioc sub pernă în 2025

Tinerele care pun busuioc sub pernă de Bobotează sunt convinse că Maica Domnului sau chiar Sf. Ioan Botezătorul le va da un semn în vis și le va arăta dacă se vor mărita curând și cu cine.

Prin anumite zone ale țării, un buchețel de busuioc sfințit se pune afară, de Bobotează, la streașina casei. Dacă a doua zi este plin de chiciură, fetele spun că vor avea parte de un bărbat bogat. Dar Boboteaza nu este singura sărbătoare la care busuiocul este folosit pentru farmece și magie.

Noaptea de Sânziene

A doua sărbătoare mare din popor, care păstrează ritualuri cu busuioc, este sărbătoarea Sânzienelor, pe data de 24 iunie. Este o sărbătoare cu rădăcini străvechi, probabil legată în vremurile antice de sărbătorile închinate zeiței Diana (Sanctae Dianae). În tradiția românească, Sânzienele erau zâne bune, care protejau natura, tinerii și dragostea, dar, dacă sărbătoarea lor nu era respectată, se răzbunau crunt pe cei care le nesocoteau puterile.

Biserica a suprapus nașterea Sf. Ioan Botezătorul peste zilele Sânzienelor cu scopul de a pune stavilă superstițiilor și ritualurilor magice. Cu toate acestea, unele tradiții s-au păstrat până în zilele noastre, iar noaptea de Sânziene, noaptea de 23 spre 24 iunie, este cea de a doua noapte din an în care se pune busuioc sub pernă în 2025.   

Noaptea care precedă această sărbătoare este considerată o noapte magică, în care se deschid cerurile și dorințele de dragoste se pot împlini. În noaptea de 23 spre 24 iunie se fac diferite vrăji de dragoste care îmbină elemente magice și simboluri creștine.

Tinerele fete se așteaptă să își viseze ursitul, care va veni să le ceară în căsătorie. Ele împletesc cununi de sânziene, în care pun și fire de busuioc sfințit, și le pun sub pernă. Apoi speră să viseze chipul bărbatului care le va cuceri inima.

În unele zone din țară, în Transilvania sau în Maramureș, fetele pun coronițele de sânziene în pomii din grădină sau la grinda casei. Dacă, a doua zi, coronițele de flori sunt pline de rouă, este semn sigur că vor avea parte de nuntă în anul respectiv.

Noaptea Sfântului Andrei

Din vremuri vechi, precreștine, românii păstrează o mulțime de ritualuri pentru noaptea Lupului Alb, cum era numită odată noaptea dintre 29 spre 30 noiembrie. Strămoșii noștri făceau diverse vrăji și leacuri prin care atrăgeau puterea lupilor și sperau să se ferească de duhurile rele, agățau usturoi la uși sau la porți și aprindeau focuri în preajma satelor să țină nălucile departe.

Cu timpul, obiceiurile vechi s-au contopit cu sărbătoarea Sfântului Andrei, dar oamenii au rămas cu credința că noaptea de 29 spre 30 noiembrie este o noapte magică, în care se împlinesc vrăjile și dorințele.

Tinerele nemăritate stropesc busuiocul din casă cu agheazmă și îl pun sub pernă, rugându-se pentru noroc în dragoste. Înainte să adoarmă, sting toate luminile din casă și lasă aprinsă doar o lumânare adusă de la biserică. Ele se uită într-o oglindă la lumina acestei lumânări în speranța că vor vedea ce le așteaptă pe viitor, dacă se întrevede o nuntă în viața lor. Se mai spune că cele mai norocoase vor vedea inclusiv chipul viitorului mire în oglindă, iar în acest caz vor avea parte de o căsnicie fericită.

Superstiții și credințe populare despre busuioc

Busuiocul sfințit se ține la icoane și se folosește atunci când te rogi pentru sănătate. Se pune busuioc pe patul sau pe perna unei persoane bolnave să se însănătoșească mai repede. Sau se pune busuioc sfințit în pătuțul copiilor bolnavi, să fie ocrotiți de Maica Domnului.

În credințele românești, busuiocul a apărut din lacrimile Maicii Domnului sau din crucea pe care a fost răstignit Iisus, de aceea el are proprietăți magice vindecătoare. Frunzele și florile zdrobite se foloseau în tot felul de poțiuni și creme care alinau durerile, inflamațiile și infecțiile, dar care aveau efecte benefice și asupra sufletului.

În Italia, busuiocul este planta iubirii și a pasiunii. În vremurile medievale, fetele tinere care își căutau soț scoteau la fereastră câte un vas cu busuioc, să fie curtate de cavaleri. Tot în Italia, fetele îi puneau busuioc în păr pentru a arăta că își așteaptă iubitul sau că sunt în căutarea unui soț. Și pe la noi, în vremurile mai vechi, fetele tinere purtau busuioc în cosițe să le ferească de deochi și să fie admirate de flăcăi.

În Grecia se dăruiau ghivece cu busuioc înflorit, dacă mergeai în casa unor tineri căsătoriți, să le poarte noroc și să îi ajute să aibă mulți copii.

Este bine să semeni busuiocul primăvara, în zilele de luni, dimineața devreme. Se spune că busuiocul semănat imediat după răsăritul Soarelui crește mai repede și îți poartă noroc.

Este bine să te speli pe față cu rouă de pe busuioc, să fii frumoasă, sănătoasă, atrăgătoare și admirată de toată lumea.

Este bine să te speli pe cap cu ceai de busuioc sau cu apă în care a stat busuioc sfințit. Părul va fi mai sănătos și va crește mai bogat.

Nu este bine să arunci vreodată busuiocul, oricât de uscat și deteriorat ar fi. Chiar dacă este foarte uscat, el se mărunțește și se pune la rădăcina pomilor din curte, în pământul de la flori sau chiar în pământul din ghivece.

foto: Zamfir Adina