Când este solstițiul de iarnă 2024

Solstițiul de iarnă 2024 marchează cea mai scurtă zi din an și începutul anotimpului rece. Așa cum știm din observațiile astronomice, solstițiul de iarnă reprezintă momentul în care Soarele pare că ”stă pe loc” timp de 2 – 3 zile, înainte de a-și schimba direcția și de a ”urca” iar pe bolta cerească.

Solstițiul de iarnă 2024 reprezintă ziua în care începe cu adevărat iarna, cu nopți lungi și foarte reci. În fiecare an, după solstițiul de iarnă, vin zile geroase care persistă de obicei până în luna februarie. Solstițiul de iarnă 2024 va avea loc pe data de 21 decembrie 2024, la ora 11 și 21 de minute.

În ziua solstițiului, Soarele ”se va opri” pe cer și va rămâne într-o poziție relativ fixă timp de aproape două zile, la un unghi de numai 21 de grade față de orizont. De aceea, ziua solstițiului de iarnă va avea cele mai puține ore de lumină și cele mai multe ore de întuneric.

Spre deosebire de solstițiul de iarnă, la solstițiul de vară, Soarele urcă pe cer la un unghi de aproape 70 de grade față de orizont, astfel încât avem ziua cu cele mai multe ore de lumină și cea mai scurtă noapte.

Totodată, solstițiul de iarnă 2024 marchează începutul unui nou ciclu de anotimpuri. Chiar dacă iarna calendaristică începe pe data de 1 decembrie, iarna în toată puterea ei începe la solstițiul de iarnă și durează de obicei până la echinocțiul de primăvară 2025, care va fi pe data de 20 martie 2025. Vestea cea mai bună este că, imediat după solstițiul de iarnă, Soarele își schimbă unghiul, începe să urce pe boltă, iar lumina zilelor va crește treptat până la echinocțiul de primăvară, când noaptea și ziua vor fi egale.  

De ce se spune că Soarele se oprește pe cer!

Ziua în care va fi solstițiul de iarnă 2024 va fi ziua cea mai scurtă a anului. Ea este precedată de noaptea cea mai lungă a anului. Conform calendarului stabilit de astronomi, în funcția de mișcarea Pământului, solstițiul de iarnă este calculat aproape în fiecare an pe data de 21 decembrie. El pică în general între zilele de 21 și 23 decembrie.

Cuvântul solstițiu provine din limba latină, din termenul solstitium care provine din compunerea termenilor sol/solis (soare) și sisto/sistere (verbul a sta pe loc, a se opri). Așadar, ziua de solstițiu marchează momentul din an în care Soarele pare că stă pe loc, înainte de a-și schimba traiectoria. Și iată de ce!

Spre deosebire de celelalte zile din an, când unghiul făcut de Soare cu orizontul la trecerea meridianului se schimbă semnificativ de la o zi la alta, la solstiții acest unghi devine câteva zile staționar, din cauza inversării sensului său de variație. Atât la solstițiul de iarnă, cât și la solstițiul de vară Soarele pare că stă pe loc câteva zile… între 21 și 23 decembrie și, respectiv, între 21 și 23 iunie.

Din punctul de vedere al astronomilor moderni, solstițiul marchează perioada din an în care declinația Soarelui pare constantă, iar mișcarea sa aparentă spre nord sau spre sud pe sfera cerească pare să se oprească înainte de a-și schimba direcția.

Când răsare și când apune Soarele la solstițiul din 21 decembrie

Solstițiul de iarnă 2024 va avea loc așadar pe data de 21 decembrie, dimineața, la ora 11:21 (ora României). Sâmbătă, 21 decembrie, va fi ziua cea mai scurtă din an și vom avea cele mai puține ore de lumină. În schimb, noaptea dintre 20 spre 21 decembrie va fi cea mai lungă noapte a anului.

După solstițiul de iarnă, lumina zilei începe să crească aproximativ cu 2 – 3 minute în fiecare zi, va ajunge egală cu noaptea la echinocțiul de primăvară din 2024 și va continua să crească până la solstițiul de vară din 2025 care va avea loc pe data de 21 iunie.

La solstițiul de iarnă 2024, Soarele va răsări aproximativ la ora 7:47 și va apune la ora 16:40. În această zi, Soarele se va afla la cea mai mică înălțime față de linia orizontului, iar zilele de 21 și 22 decembrie vor fi zilele cu cea mai scurtă durată a luminii.

La data solstițiului de iarnă, Soarele „urcă” pe cer la un unghi de numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute.  

Ce planete se văd pe cer la solstițiul de iarnă

În preajma zilei de 21 decembrie, datorită faptului că întunericul se lasă atât de repede, pot fi văzute cu ochiul liber câteva planete importante.

Seara, în jurul orei 17:30, se pot vedea Venus și Jupiter, ambele foarte strălucitoare, dacă cerul este senin și atmosfera limpede și curată. Tot în direcția lor, dar cu o lumină mai stinsă se poate vedea și Saturn. Venus este cea mai ușor de reperat pentru că este mai aproape de Pământ.

Dimineața, înainte de ora 7, se poate vedea planeta Marte pe direcția sud-est.

Anul acesta, cu numai câteva zile înainte de solstițiul de iarnă 2023, va avea loc maximul curentului de meteori Geminidele. Conform astronomilor români, maximul acestui curent se va petrece în nopțile de 13 – 14 decembrie și pot fi observate până la 100 de stele căzătoare pe oră, dacă sunt condiții optime și anume un cer foarte curat și senin pe timpul nopții.

Datele solstițiului de iarnă 2025 – 2030

Solstițiul de iarnă 2025 – 21 decembrie, ora 17:03

Solstițiul de iarnă 2026 – 21 decembrie, ora 23:50

Solstițiul de iarnă 2027 – 21 decembrie, ora 04:42

Solstițiul de iarnă 2028 – 21 decembrie, 10:20

Solstițiul de iarnă 2029 – 21 decembrie, ora 09:52

Solstițiul de iarnă 2030 – 21 decembrie, ora 21:29

Solstițiul de iarnă și zodiacul

Solstițiile și echinocțiile au fost calculate cu mare precizie încă din Antichitate și constituiau repere importante pentru împărțirea zodiilor pe roata zodiacului. Pentru populațiile din vechime, din India, din Asia sau din Europa, soltițiul de iarnă marca moartea Zeului Soarelui și reînvierea sa pentru a începe un nou ciclu agrar.

Până la solstițiul de iarnă, lumina Soarelui scădea simțitor de la o zi la alta, apropiindu-se de un final care era perceput drept finalul unui an, sfârșitul recoltelor și al zilelor calde. După solstițiul de iarnă, lumina Soarelui începea să crească treptat, zilele deveneau mai lungi, aducând aminte că se va întoarce primăvara și va începe un nou sezon agrar.

Cele două solstiții și cele două echinocții de peste an au fost folosite pentru a împărți nu doar timpul, ci și cele 12 zodii.

• Solstițiul de iarnă reprezintă începutul zodiei Capricorn, zodie masculină, cu semn de Pământ.
• Echinocțiul de primăvară reprezintă începutul zodiei Berbec, zodie masculină, cu semn de Foc.
• Solstițiul de vară reprezintă începutul zodiei Rac, zodie feminină, cu semn de Apă.
• Echinocțiul de toamnă reprezintă începutul zodiei Balanță, zodie feminină, cu semn de Aer.

Nu întâmplător, solstițiul de iarnă și începutul iernii astronomice coincid cu începutul zodiei Capricorn, poate zodia cea mai ”întunecată”, cea mai serioasă, severă, tradiționalistă și responsabilă dintre toate. Capricornul este strâns legat de pământ și este o zodie cu energie masculină, foarte puternică. Multe dintre calitățile sale sunt legate de vremea rece a iernii și de elementul pământ: Capricornul este omul care nu vorbește mult, dar face, construiește, rezolvă și te surprinde cu ideile lui practice și eficiente. El nu pierde timpul cu detalii și se ocupă de tot ceea ce este cu adevărat important. Capricornul este totodată o zodie înclinată către avuție, proprietăți și bani, iar anotimpul rece îl determină să fie foarte atent cu averea lui, să fie cumpătat și chibzuit, așa cum trebuie să fim toți iarna, când este bine să ne conservăm resursele pentru proiectele din vara viitoare.

Solstițiul în universul magic

Azi, solstițiul de iarnă 2024 nu mai are semnificațiile magice de altădată și reprezintă pentru mulți dintre noi doar o zi obișnuită. Dar pe vremuri, când mersul Soarelui dicta ritmul vieții, oamenii considerau solstițiul de iarnă o perioadă magică.

Primele mențiuni ale solstițiului de iarnă se păstrează din Mesopotamia și au o vechime de peste 2500 de ani. La vremea respectivă, se țineau festivități închinate zeului Marduk, un zeu al Soarelui, pe care oamenii îl celebrau timp de 12 zile cu ritualuri și sacrificii.  

În tradițiile Imperiului Roman, ziua solstițiului era considerată începutul unui an nou și era închinată lui Sol Invictus, adică Soarelui Invincibil. Sol Invictus a devenit cel mai important zeu din panteonul roman în ultimele secole înainte de era noastră. Acest zeu era celebrat pe data de 25 decembrie cu festivități în spațiul public, cu petreceri și focuri puternice care chemau lumina călduroasă a Soarelui. Sărbătoarea acestui zeu a fost înlocuită cu Nașterea Domnului, după răspândirea religiei creștine.

Data de 25 decembrie, dedicată lui Sol Invictus, era considerată de romani data la care se încheia anul vechi și începea un nou an. Această tradiție a fost schimbată pe vremea Împăratului roman Iulius Cezar care a stabilit începutul noului an la data de 1 ianuarie (anul 46 înainte de Hristos), dată la care era sărbătorit zeul Ianus, zeul tuturor începuturilor.

foto: Shutterstock