Ajunul Crăciunului. Cele mai frumoase tradiții și obiceiuri din Ajun!

.

Ajunul Crăciunului este o zi a bucuriei și a speranței. Se apropie Nașterea Domnului, creștinii se pregătesc cu spor pentru marea sărbătoare, casele se umplu de lumină, se împodobesc brazii, iar copiii așteaptă cu nerăbdare sosirea Moșului cu daruri.

Ajunul Crăciunului este ultima zi din post și o zi cu multe pregătiri în casele românilor care au păstrat obiceiuri și tradiții pline de semnificație.

Chiar dacă este o zi de post aspru, în care nu se mănâncă nimic până la orele 15, este ziua în care se fac cele mai multe pregătiri de Crăciun. Românii așteaptă cu multă bucurie în suflete vestea Nașterii Domnului și aprind lumini la icoane și la ferestre. Se împodobește bradul și se decorează cu instalații luminoase și globuri strălucitoare, în așteptarea lui Moș Crăciun care vine pe la copii  cu daruri, după ce trece Moș Ajun.

Ajunul Crăciunului. Semnificații și tradiții creștine

Ziua de 24 decembrie este Ajunul Crăciunului și ultima zi din postul Crăciunului. Este o zi plină în orice casă de creștin, o zi cu multe pregătiri, în care se ține post aspru cel puțin până la ora 15 sau până la apusul soarelui.

Mulți creștini, preoți și călugări ajunează până seara târziu când răsare Luceafărul, în amintirea stelei de la răsărit care a dat de veste lumii întregi că s-a născut Mesia.

În Ajunul Crăciunului se aprind candele la lumânări și lumini la ferestre, iar spre seară se poate mânca grâu fiert, îndulcit cu miere și bucăți de fructe.

Ziua de Ajun are o încărcătură spirituală deosebită. Postul aspru care se ține în Ajun ne amintește să fim mai cumpătați și recunoscători pentru lumina și bucuria pe care a adus-o pe lume nașterea lui Iisus. A doua zi, de Crăciun, este cea mai mare sărbătoare a creștinității, ziua în care s-a născut Fiul Domnului și ziua în care petrecem în familie și ne bucurăm de roadele adunate peste an.

În ziua de Ajun, fiecare preot trece pe la casele enoriașilor cu icoana Nașterii Domnului și binecuvântează fiecare familie să aibă parte de sănătate și de împliniri. Preoții săvârșesc astfel o slujbă deosebită în casele oamenilor, pe străzi și în locurile de adunare, vestind marea sărbătoare.

Spre seară, la biserici, preoții țin liturghia Sf. Vasile cel Mare unită cu vecernia și țin mai multe prelegeri în care vorbesc despre profețiile care au vestit Nașterea Domnului.

După noaptea de Ajun, trei zile la rând, în toate bisericile se săvârșește Sfânta Liturghie.

Cine este Moș Ajun

Crăciunul și Ajunul Crăciunului sunt sărbătorite de români încă din primele secole de creștinism pe teritoriul țării noastre. Aceste zile de sărbătoare păstrează și unele elemente precreștine, adunate din legende și vechi festivități închinate zeilor iernii.

În multe povești de demult, moș Crăciun și moș Ajun sunt frați și se numără printre cele mai importante personaje care apar în tradițiile de iarnă. Bătrânii spun că Moș Ajun era fratele mai bătrân și mai sărac al lui Moș Crăciun și la casa lui s-au oprit prima dată Fecioara Maria și Iosif cerând găzduire.

Dar Moș Ajun s-a temut că nu o poate găzdui cum se cuvine, având prea puțin loc și prea puțină hrană pentru călătorii osteniți. El i-a îndrumat câteva case mai departe la fratele său, Moș Crăciun, unde au fost găzduiți în iezlea mieilor.

În credința populară, Moș Ajun era considerat un om simplu, dar înțelept și cu frica lui Dumnezeu. Era un moș blând și bun, dar foarte sărac, însă din puținul lui împărțea celor mai sărmani, cum spune colindul pe care îl cântă copii în dimineața de Ajun.   

Cum se pregătesc creștinii în Ajun

Ultima zi din post este dedicată pregătirilor pentru Sărbătoarea Crăciunului. Din Ajun, gospodinele încep să fiarbă sarmalele și să frământe cozonacii. Aproape toate bucatele pentru Crăciun se pregătesc din ajun, mai puțin preparatele din carne de porc care se pregătesc imediat după ce se taie porcul de Ignat.

Dimineața devreme se deretică prin toată casa și se pun ornamentele frumoase de Crăciun, lumini la ferestre și în brad.

Tot în Ajunul Crăciunului se pregătesc pachetele cu daruri și hainele bune pe care oamenii le poartă la slujbă, la biserică în ziua de Crăciun.

Colindele din Ajun. Cine pleacă la colindat de dimineață!

Ajunul Crăciunului. Cele mai frumoase tradiții și obiceiuri din Ajun!

Copiii merg la colindat în dimineața de ajun. Copiii mai mici colindă cu Neațalușul dimineața devreme, iar copiii mai mari pleacă la colindat cu Steaua. Colindătorii sunt primiți cu prăjituri, cu nuci și fructe și chiar cu bani.

Colinda lui Moș Ajun   

În dimineața de Ajun, în multe zone rurale, copiii au păstrat obiceiul de pleca la colindat cu Neațalușul sau cu Moș Ajun. Colinda din ajun amintește de bunătatea bunicilor care au mereu puse deoparte pentru nepoți câteva dulciuri, covrigei și nuci.  

Bună dimineața la Moș Ajun!
Am venit și noi o dată,
La un an cu sănătate,
Domnul sfânt să ne ajute,
La covrigi și la nuci multe.

Bună dimineața la Moș Ajun!
Asta-i ziua pentru noi
Cea mai bună din sărbători
Și cu toți venim acum
Să vă urăm de Moș Ajun!

Bună dimineața la Moș Ajun!
Ne dați ori nu ne dați?

Ne dați ori nu ne dați?
Și la anul să venim
Sănătoși să vă găsim!

Bună dimineața la Moș Ajun!

Ne dați ori nu ne dați?

Ne dați ori nu ne dați?

Steaua sus răsare! Colindul care vestește Nașterea Domnului

Părinții le confecționează copiilor stele din carton, decorate cu beteală și folie strălucitoare, cu flori și clopoței. Steluțele din carton sunt lipite pe bețe lungi sau sunt prinse în piept, la haine.

Steaua sus răsare
Ca o taină mare
Steaua strălucește
Și lumii vestește
Și lumii vestește

Ca astăzi Curata
Preanevinovata
Fecioara Maria
Naște pe Mesia
Naște pe Mesia

Magii cum zăriră
Steaua și porniră
Mergând după rază
Pe Hristos să-l vază
Pe Hristos să-l vază

Și dacă porniră
Îndată-L găsiră
La Dânsul intrară
Și se închinară
Și se închinară

Cu daruri gătite
Lui Hristos menite
Ducând fiecare
Bucurie mare
Bucurie mare

Care bucurie
Și aici să fie
De la tinerețe
Pan-la bătrânețe
Pan-la bătrânețe

Tradiții și obiceiuri în Ajunul Crăciunului

Ziua din ajun trebuie respectată conform tradiției și este bine să ne abținem să gustăm din carne, din vin sau din cozonaci. Cine ține post strict în Ajunul Crăciunului va avea parte de sănătate tot anul și va fi mai norocos. Ba chiar se spune că fetele care țin post negru în ajun până la apusul soarelui, își văd ursitul noaptea în vis.

Cei care cresc albine nu trebuie să dea nimic din casă în ziua de Ajun, pentru ca albinelor să le meragă bine și să nu le piardă la roit.

Gospodinele trebuie să fiarbă mai toate felurile de bucate pentru masa de Crăciun, pentru a se bucura de mese îmbelșugate tot anul următor.

La ajunul Crăciunului se pune puțină otavă (iarbă) pe masă, care după Sărbători se va da vacilor să se hrănească, astfel le va merge bine și se vor înmulți.

În ajunul de Crăciun este bine să li se dea copiilor să mănânce bostan pentru a fi sănătoși tot anul.

În seara de ajun, chiar dacă se încheie postul, oamenii se abțin să bea rachiu, să nu le dea târcoale diavolul.

Tot în ziua de ajun este bine să dai înapoi lucrurile împrumutate și să îți plătești datoriile pe la prieteni și pe la rude, să intri în anul nou fără obligații. În Bucovina oamenii se feresc să dea ceva cu împrumut sau să dea ceva afară din casă. Nici gunoiul nu îl scot, să nu aibă pierderi în anul care vine.

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter
buton