Afluenții Dunării se numără printre cele mai mari și mai frumoase râuri ale Europei. Fluviul care se varsă în Marea Neagră străbate 10 state europene și primește afluenți din șapte țări.
Tisa, Sava, Morava sau Prutul se numără printre afluenții Dunării cei mai mari și mai importanți din Europa. Rețeaua de ape care alimentează Dunărea cuprinde aproximativ 120 de râuri mari, cu o importanță economică și comercială deosebită în sud-estul Europei.
Dunărea, regele râurilor europene
Așa cum o numea Napoleon, ”regele râurilor europene”, Dunărea străbate zece țări, unește sute de ape și râuri curgătoare și are un bazin hidrografic de peste 800.000 de km pătrați, reprezentând 8% din teritoriul Europei.
Dunărea este al doilea fluviu european ca lungime și debit după Volga și are o lungime de 2.860 km. Ea izvorăște din Munții Pădurea Neagră, traversează 10 țări și 4 capitale europene (Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad) și se revarsă în Marea Neagră, pe teritoriul țării noastre, unde s-a format Delta Dunării.
Unde se găsește izvorul Dunării
Dunărea se formează prin unirea a două râuri care izvorăsc din Munții Pădurea Neagră: Brigach și Breg. În mod convențional, izvorul Dunării este considerată obârșia râului Breg, aflată sub vârful Kandel care are o înălțime de 1241m. Breg se unește cu Brigach în oraul Donaueschingen, la aproape 1 km de castelul Fürstenberg.
Numele german al fluviului este Donau moștenit din latină din numele Danaistru. În antichitate, romanii numeau adesea fluviul Dunărea cu numele Istru sau Hister. Tot romanii erau cei care numeau Dunărea – Danubius adică zeul apelor. Acest nume a fost preluat de limbile moderne europene și Dunărea se numește acum Donau în limba germană, Dunaj în limba slovacă, Duna în limba maghiară, Dunav în limba croată, Dunav; Дунав în limba bulgară și limba sârbă, Дунай (Dunai) în limba ucraineană, pentru țările riverane, și Danube în limba engleză și limba franceză și Tuna în limba turcă.
Afluenții Dunării – lista completă
Cele 34 de ape europene care se varsă în Dunăre, dintre care 11 străbat România.
Iller Günz
Mindel Ris
Lech Regen
Altmühl Isar
Inn Enns
Morava Leitha
Váh Hron
Ipel Sió
Dráva Vuka
Tisa Sava
Timiș Velika Morava
Caraș Nera
Ponicova Cerna
Jiu Iskar
Olt Vedea
Argeș Ialomița
Siret Prut
Afluenții Dunării din afara granițelor României. Cele mai importante râuri
Dunărea la Budapesta
Râul Lech – are o lungime de 264 km și curge prin Austria și Germania
Râul Inn – are peste 500 km lungime și curge prin Elveția, Austria și Germania
Râul Morava – are aproape 360 km și curge prin Polonia, Cehia, Slovacia și Austria, formând granița dintre Polonia și Cehia, apoi între Austria și Slovacia
Râul Sava – are o lungime de 990 km și curge prin Slovenia, Croația și Serbia, este unul dintre afluenții Dunării cu o lungime impresionantă.
Râul Drava sau Drau – izvorăște din Tirolul de Sud și curge prin Austria, Slovenia și Ungaria. Se varsă în Dunăre pe teritoriul Croației.
Râul Hron – izvorăște din munții Tatra Mică și străbate Slovacia. Se varsă în Dunăre aproape de granița cu Ungaria, la Sturovo.
Râul Enns – are o lungime de 254 km, este un râu bogat în hidrocentrale și străbate Austria.
Râul Isar – are o lungime de 295 km și străbate Austria și Germania.
Afluenții Dunării care curg prin România
Intrarea Dunării in tara
Râul Tisa este cel mai mare și cel mai bogat afluent al Dunării. Izvorăște din Carpații Păduroși din Ucraina, unde adună apele a două râuri: Tisa Albă și Tisa Neagră, apoi străbate România, Ungaria și Serbia. Se varsă în Dunăre lângă Belgrad.
Râul Timiș, afluent al Dunării, izvorăște din Munții Semenic și este cel mai mare râu interior al Banatului. Traversează tot județul Timiș, apoi trece în Serbia unde se varsă în Dunăre la Pancevo. Pe o porțiune de 3,3 km râul marchează frontiera româno-sârbească.
Râul Caraș izvorăște din Munții Aninei și curge prin România pe o lungime de 85 km înainte de a intra în provincia sârbă Voivodina. Pe o porțiune de 4,1 km râul marchează frontiera româno-sârbească.
Râul Nera are 124 km lungime și curge prin România și Serbia. Nera izvorăște din Munții Semenic, în estul Banatului, și formează spectaculoasele Chei ale Nerei pe teritoriul județului Caraș Severin. Nera formează granița dintre România și Serbia pe o porțiune de 21,9 km și se varsă în Dunăre, în Serbia, lângă Stara Palanka.
Râul Jiu are o lungime de 339 km și se formează din confluența râurilor Jiul de est cu Jiul de vest în apropiere de Petroșani. Se varsă în Dunăre mai jos de satul Zăval din județul Dolj.
Râul Olt are o lungime de 614 km, izvorăște din Carpații Orientali, mai precis din Munții Giurgeu, și parcurge județele Harghita, Covasna, Brașov, Sibiu, Vâlcea, Olt și Teleorman. Se varsă în Dunăre la Islaz.
RâulVedea izvorăște din Platoul Cotmeana, străbate județele Argeș, Olt și Teleorman și are o lungime de 244 km. Principalii săi afluenți sunt răurile Cotmeana și Teleorman.
Râul Argeș are 350 km, izvorăște din partea central-vestică a culmii principale a Munților Făgăraș prin doi afluenți: Buda și Capra și se varsă în Dunăre la Oltenița. Argeșul traversează județele Argeș, Dâmbovița, Ilfov, Giurgiu și Călărași.
Râul Ialomița izvorăște din Carpații Meridionali (Munții Bucegi) și își desfășoară albia pe o lungime de 400 km. Se varsă în Dunăre la Hârșova. El traversează județele Dâmbovița, Prahova, Ilfov și Ialomița.
Râul Siret izvorăște din Munții Obcinele Bucovinei, aflați în Bucovina de Nord (astăzi regiunea Cernăuți a Ucrainei). Are o lungime de 647 de km, din care cea mai mare parte pe teritoriul României. El se varsă în Dunăre lângă orașul Galați.
Râul Prut este un râu lung de 953 km, ce izvorăște în apropiere de muntele Hoverla din Carpații Păduroși din Ucraina. El se varsă în Dunăre lângă insula Ostrovul Prut, lângă Reni, la est de orașul Galați. Formează granița României cu Republica Moldova și parțial cu Ucraina.