Acatistul Bunei Vestiri este una dintre cele mai vechi slujbe de rugăciune și laudă închinate Maicii Domnului. Acatistul Bunei Vestiri amintește credincioșilor de miracolul prin care Fecioara Maria a primit vestea că va aduce pe lume pe fiul Domnului, Mesia cel mult așteptat.
Acatistul Bunei Vestiri este o slujbă liturgică de închinare către Maica Domnului, prin care preoții se roagă pentru sufletele credincioșilor și pentru îndurarea din necazuri.
Acatistul Bunei Vestiri poate fi citit și acasă, de către orice credincios, stând în genunchi în fața icoanei Maicii Domnului. Este o rugăciune amplă, cu imnuri de laudă și preamărire a Fecioarei care îndeamnă la meditație, liniștește sufletul și ne ajută să ne întărim credința.
În popor se spune că cine citește cu evlavie și cu gânduri curate Acatistul Bunei Vestiri de 12 ori, acela va fi ajuta de Maica Domnului să își îndeplinească toate dorințele sufletului.
Ce este un acatist
Termenul de acatist vine din limba greacă, de la cuvântul ahatistos care înseamnă ”a sta în picioare”. Așadar, la slujba acatistului credincioșii trebuie să stea în picioare sau în genunchi în biserică.
Și acasă, dacă citești singură un acatist închinat Maicii Domnului sau altor sfinți, trebuie să fii așezată în genunchi, în fața icoanelor lor.
Slujba acatistului este o slujbă cu laude, imnuri și rugăciuni prin care cerem sprijinul Fecioarei Maria sau a sfinților să ne ajute să trecem peste necazuri. De obicei, Acatistul Bunei Vestiri se citește când dorești să ai un copil, când ai nevoie de sprijin și întărire pentru a depăși o boală grea sau când ai nevoie de liniște în familie.
Ce cuprinde slujba acatistului
Slujba unui acatist cuprinde o rugăciune de început adresată lui Dumnezeu și trinității.
Se continuă apoi cu imnuri de laudă către Maica Domnului, către Mântuitorul Iisus sau către sfinții pe care îi pomenim. În aceste imnuri sunt amintite și faptele deosebite și miracolele înfăptuite în timpul vieții sau după moarte. Aceste imnuri sunt numite și condace sau icoase.
Acatistul mai cuprinde și rugăciunile speciale prin care se cere sprijinul lui Dumnezeu, al Maicii Domnului sau al sfinților.
După slujba acatistului, credincioșii obișnuiesc să lase în grija preoților scurte bilete cu acatiste (rugăciuni) pentru a fi pomeniți toți cei dragi lor, fie adormiți, fie aflați în viață.
Slujba Acatistului se face de obicei în zilele de luni, miercuri şi vineri seara, precum şi în ajunul sărbătorilor sfinţilor în a căror cinste se ține slujba.
Cum se dă un acatist la biserică
Credincioșii români numesc acatiste notițele pe care le lasă în biserică pentru a fi pomenită familia lor, rudele și prietenii pentru care se roagă, precum și cei care nu mai sunt.
Acatistul trebuie să cuprindă în partea de sus data la care este lăsat la biserică și numărul de zile pentru care vrei să fie citit după slujbă. Unii credincioși notează 7 zile, alții 10 sau 30 de zile.
Apoi sunt notate prenumele celor pentru care te rogi, începând cu prenumele preotului care te-a botezat, prenumele părinților, nașilor, soțului, copiilor și ale rudelor apropiate, apoi ale prietenilor.
După lista de nume se scrie ”Mulțumim Domnului pentru toate cele pe care ni le-a dăruit și ne rugăm pentru…”, iar fiecare scrie după nevoi ”sănătate, liniște, izbăvirea păcatelor, copii și familie etc.” De notat că acatistele nu se dau pentru câștiguri la lotto, averi, mașini sau case!
Primul acatist, închinat Maicii Domnului
Tradiția creștină ne spune că primul acatist a fost chiar Acatistul Bunei Vestiri, închinat Maicii Domnului. Această slujbă complexă a fost întocmită de Patriarhul Serghie al Constantinopolului la vreme de necaz. Acesta se citeşte mai ales la Utrenia din Sâmbăta a cincea a Postului Mare.
Acatiste au mai toți Sfinții, dar printre cele mai cunoscute sunt Acatistul Sfintei Cruci, Acatistul Adormirii Maicii Domnului, Acatistul Sfântului Ioan Botezătorul, Acatistul Sfinților Apostoli, Acatistul Sfântului Gheorghe, Acatistul Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, Acatistul Sfinților Ioachim și Ana, Acatistul Cuvioasei Maicii noastre Parascheva, Acatistul Sfintei Filofteia sau Acatistul Sf. Pantelimon
Care pretutindenea ești și pe toate le împlinești,
Vistierul bunătăților și dătătorule de viață,
Vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea
Și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare,
Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh
și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi.
Doamne, curățește păcatele noastre.
Stăpâne, iartă fărădelegile noastre.
Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluiește (de trei ori), Slavă…, și acum…
Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie Împărăția Ta, fie voia Ta, precum în Cer așa și pe pământ. Pâinea noastră, cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău. Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin.
Acatistul Bunei Vestiri, cele 13 condace și icoase
Condac 1:
Apărătoare Doamnă, pentru biruință, mulțumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ție, Născătoare de Dumnezeu, noi, robii tăi. Ci, ca aceea ce ai stăpânire nebiruită, izbăvește-ne din toate nevoile, ca să strigăm ție: Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Icos 1:
Îngerul cel întîistătător din Cer a fost trimis să zică Născătoarei de Dumnezeu: Bucură-te! Și împreună cu glasul cel netrupesc, văzându-Te pe Tine, Doamne, Întrupat, s-a înspăimântat și i-a stat înainte, grăind către dânsa unele ca acestea: Bucură-te, cea prin care răsare bucuria Bucură-te, cea prin care piere blestemul Bucură-te, chemarea lui Adam celui căzut Bucură-te, izbăvirea lacrimilor Evei Bucură-te, înălțime, întru care anevoie se suie gândurile omenești Bucură-te, adâncime, care nu te poți vedea lesne cu ochii îngerești Bucură-te, că ești scaun Împăratului Bucură-te, că porți pe Cel ce poartă toate Bucură-te, steaua, care arăți Soarele Bucură-te, pântecele dumnezeieștii întrupări Bucură-te, cea prin care se înnoiește făptura Bucură-te, cea prin care Prunc Se face Făcătorul Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Condac 2:
Știindu-se pe sine sfânta întru curăție, a zis lui Gavriil cu îndrăznire: Preaslăvitul tău glas cu anevoie se arată a fi primit sufletului meu; că naștere cu zămislire fără sămânță, cum îmi spui? Cântând: Aliluia!
Icos 2:
Înțelesul cel greu de pătruns căutând Fecioara să-l înțeleagă, a grăit către cel ce slujea: Din pântece curat, cum este cu putință să Se nască Fiu, spune-mi? Iar el cu frică a zis: Bucură-te, tăinuitoarea sfatului celui nespus Bucură-te, încredințarea celor ce au trebuință de tăcere Bucură-te, începătura minunilor lui Hristos Bucură-te, capul poruncilor Lui Bucură-te, scara Cerului, pe care S-a pogorât Dumnezeu Bucură-te, pod care-i treci la Cer pe cei de pe pământ Bucură-te, minune, care de îngeri ești mult slăvită Bucură-te, ceea ce ești rană de mult plâns a diavolilor Bucură-te, ceea ce ai născut Lumina cea neapusă Bucură-te, ceea ce n-ai învățat pe nimeni în ce chip s-a petrecut Bucură-te, ceea ce covârșești mintea celor înțelepți Bucură-te, ceea ce luminezi gândurile celor credincioși Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Condac 3:
Puterea Celui de Sus a umbrit-o atunci, spre zămislire, pe cea care nu știa de nuntă; și pântecele ei cel cu bună roadă, ca o țarină dulce, l-a arătat tuturor celor ce vor să secere mântuire, când vor cânta așa: Aliluia!
Icos 3:
Având Fecioara primit în pântece pe Dumnezeu, a alergat la Elisabeta; iar pruncul acesteia, îndată cunoscând închinarea ei, s-a bucurat și, cu săltări în pântece, ca și cum ar fi cântat, a grăit către Născătoarea de Dumnezeu: Bucură-te, vița mlădiței celei ne-veștejite Bucură-te, câștigarea rodului celui fără de moarte Bucură-te, ceea ce ai lucrat pe Lucrătorul iubirii de oameni Bucură-te, ceea ce ai născut pe Săditorul vieții noastre Bucură-te, brazdă care ai crescut înmulțirea milelor Bucură-te, masă care porți îndestularea milostivilor Bucură-te, ceea ce înflorești Raiul desfătării Bucură-te, ceea ce gătești adăpostire sufletelor Bucură-te, tămâia rugăciunii celei primite Bucură-te, curăția a toată lumea Bucură-te, voia cea bună a lui Dumnezeu către noi, cei muritori Bucură-te, îndrăznirea celor muritori către Dumnezeu Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Condac 4:
Vifor de gânduri necredincioase având în sine, înțeleptul Iosif s-a tulburat, uitându-se la tine, cea neamestecată cu nunta, gândind că ești furată de nuntă, tu, ceea ce ești fără de prihană. Iar când a cunoscut că zămislirea ta este de la Duhul Sfânt, a zis: Aliluia!
Icos 4:
Au auzit păstorii pe îngeri lăudând venirea lui Hristos în trup și, alergând la Acela ca la un păstor, L-au văzut ca pe un miel fără de prihană în brațele Mariei, pe care lăudând-o, au zis: Bucură-te, Maica Mielului și a Păstorului Bucură-te, staulul oilor cuvântătoare Bucură-te, ceea ce ești chinuire pentru vrăjmașii cei nevăzuți Bucură-te, ceea ce deschizi ușile Raiului Bucură-te, că cele cerești se bucură cu cele pământești Bucură-te, că cele pământești dănțuiesc împreună cu cele cerești Bucură-te, gura apostolilor cea fără de tăcere Bucură-te, îndrăznirea cea nebiruită a purtătorilor de chinuri Bucură-te, temeiul cel tare al credinței Bucură-te, cunoștința harului cea luminoasă Bucură-te, cea prin care s-a golit iadul Bucură-te, cea prin care ne-am îmbrăcat cu slavă Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Condac 5:
Steaua cea cu dumnezeiască mergere văzând-o magii, au mers pe urma luminii ei; și, ținând-o ca pe o făclie, cu dânsa căutau pe puternicul Împărat; și, ajungând la Cel neajuns, s-au bucurat cântându-I: Aliluia!
Icos 5:
Au văzut pruncii haldeilor în brațele Fecioarei pe Cel ce a zidit pe om cu mâna; și, cunoscându-L a le fi Stăpân, deși luase chip de rob, s-au nevoit cu daruri a-I sluji Lui și a-i cânta celei binecuvântate: Bucură-te, Maica stelei celei neapuse Bucură-te, raza zilei celei de taină Bucură-te, ceea ce ai stins cuptorul înșelăciunii Bucură-te, ceea ce luminezi pe tăinuitorii Treimii Bucură-te, ceea ce ai aruncat dintru dregătorie pe tiranul cel fără de omenie Bucură-te, ceea ce ai arătat pe Domnul Hristos, iubitorul de oameni Bucură-te, ceea ce ne-ai izbăvit din slujirea cea idolească Bucură-te, ceea ce ne curățești de lucrurile cele întinate Bucură-te, ceea ce ai stins închinarea la foc Bucură-te, ceea ce ne-ai potolit văpaia patimilor Bucură-te, îndreptătoarea înțelepciunii celor credincioși Bucură-te, veselia tuturor neamurilor Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Condac 6:
Vestitori purtători de Dumnezeu făcându-se magii, s-au întors în Babilon, săvârșind prorocia Ta; și, mărturisindu-Te tuturor pe Tine, Hristoase, au lăsat pe Irod ca pe un mincinos, că nu știa să cânte: Aliluia!
Icos 6:
Strălucind Tu în Egipt, Lumina adevărului, ai izgonit întunericul minciunii. Că idolii lui, Mântuitorule, nerăbdând tăria Ta, au căzut; iar cei ce s-au izbăvit de dânșii cântau către Născătoarea de Dumnezeu: Bucură-te, îndreptarea oamenilor Bucură-te, căderea demonilor Bucură-te, ceea ce ai zdrobit stăpânia înșelăciunii Bucură-te, ceea ce ai vădit înșelăciunea idolească Bucură-te, mare care ai înecat pe faraonul cel netrupesc Bucură-te, piatră care ai adăpat pe cei însetați de viață Bucură-te, stâlp de foc care povățuiești pe cei dintru întuneric Bucură-te, acoperământul lumii cel mai lat decât norul Bucură-te, hrană și potir cu mană Bucură-te, slujitoarea bucuriei celei sfinte Bucură-te, pământul făgăduinței Bucură-te, izvorâtoare de miere și lapte Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Condac 7:
Vrând Simeon să se mute din veacul acesta înșelător, Te-ai dat lui ca un prunc, dar Te-ai făcut cunoscut lui și ca Dumnezeu desăvârșit. Pentru aceea s-a mirat de înțelepciunea Ta cea nespusă, cântând: Aliluia!
Icos 7:
Arătat-a făptură nouă arătându-Se Făcătorul nouă, celor ce suntem făcuți de Dânsul, răsărind din pântecele cel fără de sămânță și păzindu-l întreg, precum a fost; ca noi, văzând minunea, să o lăudăm, grăind: Bucură-te, floarea nestricăciunii Bucură-te, cununa înfrânării Bucură-te, ceea ce ai strălucit chipul Învierii Bucură-te, ceea ce ai arătat viața îngerească Bucură-te, pomul cel cu luminoasă roadă, din care se hrănesc credincioșii Bucură-te, copacul cel înfrunzit cu bună umbră, sub care mulți se odihnesc Bucură-te, ceea ce ai purtat în pântece pe Îndreptătorul celor rătăciți Bucură-te, ceea ce ai născut pe Izbăvitorul celor robiți Bucură-te, îmblânzirea Judecătorului celui drept Bucură-te, iertarea multor greșiți Bucură-te, haina celor goi de îndrăzneală Bucură-te, dragostea care biruiește toată dorirea Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Condac 8:
Văzând naștere minunată, să ne înstrăinăm de lume, mutându-ne mintea la Cer; că pentru aceasta Preaînaltul Dumnezeu pe pământ S-a arătat Om smerit, vrând să tragă la înălțime pe cei care-I cântă: Aliluia!
Icos 8:
Cu totul a fost între cei de jos, iar de cei de Sus nicicum nu S-a depărtat Cuvântul cel necuprins; că dumnezeiască pogorâre a fost, iar nu mutare din loc, și naștere din Fecioară primitoare de Dumnezeu, care aude acestea: Bucură-te, încăperea lui Dumnezeu celui neîncăput Bucură-te, ușa tainei celei de cinste Bucură-te, auzirea cea cu nepricepere pentru cei necredincioși Bucură-te, lauda cea fără de îndoială a celor credincioși Bucură-te, purtătoarea cea preasfântă a Celui ce este pe heruvimi Bucură-te, sălașul cel preaslăvit al Celui ce este pe serafimi Bucură-te, ceea ce ai adunat lucruri potrivnice întru una Bucură-te, ceea ce ai unit fecioria și nașterea Bucură-te, cea prin care s-a dezlegat călcarea poruncii Bucură-te, cea prin care s-a deschis Raiul Bucură-te, cheia Împărăției lui Hristos Bucură-te, nădejdea bunătăților celor veșnice Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Condac 9:
Toată firea îngerească s-a minunat de lucrul cel mare al întrupării lui Hristos; că pe Cel neapropiat, ca Dumnezeu, L-a văzut Om apropiat tuturor, petrecând împreună cu noi și auzind de la toți: Aliluia!
Icos 9:
Pe oratorii cei mult-vorbitori îi vedem tăcând ca niște pești fără de glas, despre tine, Născătoare de Dumnezeu; că nu se pricep să spună în ce chip și Fecioară ai rămas, și ai putut naște. Iar noi, minunându-ne de o taină ca aceasta, cu credință cântăm: Bucură-te, sălașul înțelepciunii lui Dumnezeu Bucură-te, comoara rânduielii Lui Bucură-te, ceea ce îi arăți pe filosofi neînțelepți Bucură-te, ceea ce ai vădit pe cei meșteri la cuvânt a fi necuvântători Bucură-te, că au înnebunit întrebătorii cei cumpliți Bucură-te, că s-au veștejit făcătorii de basme Bucură-te, ceea ce ai risipit vorbele cele încâlcite ale atenienilor Bucură-te, ceea ce ai umplut mrejele pescarilor Bucură-te, ceea ce ne-ai ridicat din adâncul necunoștinței Bucură-te, ceea ce pe mulți i-ai luminat la minte Bucură-te, corabia celor ce vor să se mântuiască Bucură-te, limanul celor ce umblă cu corăbiile acestei vieți Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Condac 10:
Vrând să mântuiască lumea, Împodobitorul tuturor a venit la ea, așa cum Însuși făgăduise; și, Păstor fiind, ca un Dumnezeu, pentru noi S-a arătat om ca și noi. Căci, cu asemănarea chemând pe cel asemenea, ca un Dumnezeu aude: Aliluia!
Icos 10:
Zid ești fecioarelor, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, și tuturor celor ce aleargă la tine; că Făcătorul cerului și al pământului te-a gătit pe tine, Curată, sălășluindu-Se în pântecele tău și învățând pe toți să îți cânte: Bucură-te, turnul fecioriei Bucură-te, ușa mântuirii Bucură-te, începătoarea prefacerii celei pline de înțeles Bucură-te, dătătoarea darului celui dumnezeiesc Bucură-te, că tu ai înnoit pe cei zămisliți întru rușine Bucură-te, că tu ai învățat pe cei lipsiți de minte Bucură-te, ceea ce ai stricat pe stricătorul gândurilor Bucură-te, ceea ce ai născut pe Semănătorul curăției Bucură-te, cămara nunții celei fără de sămânță Bucură-te, ceea ce ai unit cu Domnul pe cei credincioși Bucură-te, ceea ce între fecioare singură ai fost hrănitoare de prunc Bucură-te, cămara cea împodobită a sufletelor sfinților Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Condac 11:
Împărate sfinte, de Ți-am aduce cântări și psalmi la număr întocmai ca nisipul, nimic nu plinim cum se cuvine, căci se biruiește toată cântarea care se îndreaptă către mulțimea milelor Tale celor multe, pe care le-ai dat celor ce-Ți cântă: Aliluia!
Icos 11:
Făclie primitoare de lumină, arătată celor ce sunt întru întuneric, o vedem pe Preasfânta Fecioară; că, aprinzând în sine Focul cel netrupesc, pe toți îi îndreptează spre cunoștința cea dumnezeiască ce luminează mintea cu raza ei și se cinstește cu chemarea aceasta: Bucură-te, raza Soarelui celui înțelegător Bucură-te, raza Luminii celei neapuse Bucură-te, fulgerul care luminezi sufletele Bucură-te, ceea ce îi îngrozești pe vrăjmași ca un tunet Bucură-te, că dintru tine a răsărit strălucirea cea cu multă lumină Bucură-te, că ai izvorât râul care curge cu ape multe Bucură-te, ceea ce te-ai arătat icoană a cristelniței Bucură-te, ceea ce curățești întinăciunea păcatului Bucură-te, baie, care speli conștiința Bucură-te, pahar, care dai gust bucuriei Bucură-te, mireasma mirosului celui bun al lui Hristos Bucură-te, viața veseliei celei de taină Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Condac 12:
Vrând să dea har datoriilor celor de demult, Dezlegătorul tuturor datoriilor omenești a venit Singur la cei ce se îndepărtaseră de harul Lui și, rupând zapisul, aude de la toți cântarea: Aliluia!
Icos 12:
Cântând nașterea ta, te lăudăm toți, ca pe o biserică însuflețită, Născătoare de Dumnezeu; că, locuind în pântecele tău Domnul, Care ține toate cu mâna, a sfințit, a slăvit și a învățat pe toți să-ți cânte: Bucură-te, locașul lui Dumnezeu-Cuvântul Bucură-te, sfântă care ești mai mare decât toți sfinții Bucură-te, chivot poleit cu Duhul Bucură-te, comoara vieții cea nedeșertată Bucură-te, coroana cea scumpă a împăraților celor credincioși Bucură-te, lauda cea de cinste a preoților cuvioși Bucură-te, stâlp neclintit al Bisericii Bucură-te, zidul cel nebiruit al Împărăției Bucură-te, cea prin care se înalță biruințele Bucură-te, cea prin care cad vrăjmașii Bucură-te, tămăduirea trupului meu Bucură-te, mântuirea sufletului meu Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Condac 13:
O, Maică prealăudată, care ai născut pe Cuvântul, Cel ce este mai sfânt decât toți sfinții, primind acest dar de acum, izbăvește de toată ispita și scoate din chinul ce va să fie pe toți cei care-ți cântă: Aliluia! (Acest Condac se zice de trei ori)
Se repetă Icosul întâi și Condacul întâi
Icos 1:
Îngerul cel întîistătător din Cer a fost trimis să zică Născătoarei de Dumnezeu: Bucură-te! Și împreună cu glasul cel netrupesc, văzându-Te pe Tine, Doamne, Întrupat, s-a înspăimântat și i-a stat înainte, grăind către dânsa unele ca acestea: Bucură-te, cea prin care răsare bucuria Bucură-te, cea prin care piere blestemul Bucură-te, chemarea lui Adam celui căzut Bucură-te, izbăvirea lacrimilor Evei Bucură-te, înălțime, întru care anevoie se suie gândurile omenești Bucură-te, adâncime, care nu te poți vedea lesne cu ochii îngerești Bucură-te, că ești scaun Împăratului Bucură-te, că porți pe Cel ce poartă toate Bucură-te, steaua, care arăți Soarele Bucură-te, pântecele dumnezeieștii întrupări Bucură-te, cea prin care se înnoiește făptura Bucură-te, cea prin care Prunc Se face Făcătorul Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Condac 1:
Apărătoare Doamnă, pentru biruință, mulțumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ție, Născătoare de Dumnezeu, noi, robii tăi. Ci, ca aceea ce ai stăpânire nebiruită, izbăvește-ne din toate nevoile, ca să strigăm ție: Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!
Rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu
Acatistul Bunei Vestiri se încheie adesea cu o rugăciune amplă adresată Maicii Domnului!
O, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, Fecioară stăpână, ceea ce ești mai înaltă și mai presus decât îngerii și arhanghelii și mai cinstită decât toată făptura; mirarea cea mare a îngerilor, propovăduirea prorocilor, podoaba cea aleasă a arhanghelilor, întărirea cea tare a mucenicilor, lauda cea preamărită a apostolilor, povățuitoarea cea tare a călugărilor, înfrânarea cea tare a postitorilor, curăția și slava fecioarelor, veselia cea lină a maicilor, înțelepciunea și învățătura pruncilor, cârmuitoarea săracilor și a văduvelor; îmbrăcăminte celor goi, sănătate celor bolnavi, izbăvire celor robiți; liniște celor de pe mare, liman bun celor înviforați, povățuitoare neostenită celor rătăciți, mergere ușoară celor călători, odihnă bună celor osteniți, acoperământ și scăpare celor asupriți; nădejde celor fără de nădejde, ajutătoare celor lipsiți; celor săraci bogăție neîmpuținată, celor întristați de-a pururea mângâiere, celor pe care nu-i iubește nimeni iubire cu smerenie; celor păcătoși mântuire către Dumnezeu; tuturor creștinilor ocrotire tare, ajutătoare nebiruită și folositoare.
Prin tine, Cel nevăzut S-a făcut văzut, pentru care aducem rugăciune ție noi, robii tăi, Doamna noastră. O, preamilostivă împărăteasa a Luminii celei înțelegătoare și preamărită, care ai născut pe Împăratul nostru, Hristos Dumnezeu, Cel ce dă viață tuturor, ceea ce ești slăvită de cele cerești, minte îngerească, stea cu totul luminoasă și mai sfântă decât toți sfinții; împărăteasa împăraților, Stăpâna tuturor făpturilor, Fecioară încuviințată de Dumnezeu, Mireasă nestricată, palat al Preasfântului Duh, tron de foc al Împăratului celui nevăzut, chivot ceresc, purtător al Cuvântului lui Dumnezeu, căruța cea în chipul focului; odihna Dumnezeului celui viu, zămislirea negrăită a trupului lui Hristos, cuibul Vulturului ceresc, turtureaua cea cu bună glăsuire, porumbița cea preabună, lină și fără de răutate; Maică iubitoare de fii, adâncul milelor, picătura care risipești mânia lui Dumnezeu, adâncimea cea nemăsurată, taina cea negrăită, minunea cea neștiută, minune nespusă;
Biserică nefăcută de mână omenească a Însuși Împăratului tuturor veacurilor; tămâia cea cu bun miros, veșmânt cinstit, porfiră de Dumnezeu țesută, Rai sufletesc, odrasla pomului celui de viață purtător, floarea cea preafrumoasă, care ai înflorit nouă veselia cerească, strugurele mântuirii noastre, paharul Împăratului Ceresc, întru care s-a dres de la Duhul Sfânt vinul harului Celui neîmpuținat; solitoarea legii, începătura credinței celei adevărate a lui Hristos, turnul cel neclintit, pieirea ereticilor, sabia mâniei lui Dumnezeu împotriva tuturor celor nelegiuiți; îngrozire diavolilor, biruință în războaie, păzitoare adevărată tuturor creștinilor și lumii încredințată mântuire.
O, întru tot milostivă Doamnă Fecioară, Stăpână Născătoare de Dumnezeu, auzi-ne pe noi cei ce ne rugăm ție și arată mila ta poporului drept-credincios; roagă pe Fiul tău să ne izbăvească de tot răul. Și păzește locașul acesta și toate orașele și satele creștinești și tot poporul cel bine-credincios, care scapă la tine și cheamă numele tău cel sfânt, de toate năpastele, de boală, de cutremur, de potop, de foc, de sabie, de venirea altor neamuri asupra noastră și de războiul cel dintre noi, de toate durerile și tot necazul. Ca să nu fie împuținați robii tăi nici cu răni, nici cu îngrozire, nici cu moarte, nici cu dreapta mânie a lui Dumnezeu; ci îi păzește și îi mântuiește cu mila ta, Doamnă, ceea ce te rogi pentru noi și pentru buna întocmire a văzduhului, spre vremi aducătoare de roadele cele de folos, pe care le dăruiești nouă. Izbăvește, ridică și miluiește din toate nevoile, Stăpână preamilostivă, Născătoare de Dumnezeu prealăudată, pe cei ce sunt în primejdii. Adu-ți aminte de robii tăi și nu trece cu vederea lacrimile și suspinarea lor; ci ne înnoiește pe noi cu bunătatea ta, ca să ne mângâiem cu mulțumire, aflându-te pe tine ajutătoare. Milostivește-te, Doamnă Preacurată, spre ajutorul poporului celui binecredincios.
Nădejdea noastră, adună pe cele risipite: pe cei rătăciți pe cale povățuiește-i, pe cei căzuți de la dreapta credință iarăși la credință întoarce-i, pe cei bătrâni sprijinește-i, pe cei tineri îi învață, pe prunci hrănește-i și preamărește pe cei ce te preamăresc; dar, mai ales, păzește Sfântă Biserica Fiului tău și o ferește întru lungime de zile.
O, milostivă și preaîndurată Împărăteasă a Cerului și a pământului, Născătoare de Dumnezeu, pururea Fecioară, miluiește cu mijlocirea ta poporul drept-credincios și toată drept-credincioasa creștinătate. Păzește-o sub acoperământul milei tale, apăr-o pe ea cu cinstitul tău acoperământ și roagă pe Hristos, Dumnezeul nostru, pe Care mai presus de fire L-ai întrupat, să ne încingă pe noi cu putere de sus, ca să ne putem apăra împotriva vrăjmașilor ce se luptă împotriva noastră. Miluiește și mântuiește prin rugăciunile tale, Maică, pe Prea Fericitul Părintele nostru (N), Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pe (Înalt) Prea Sfințitul (Arhi-) Episcopul (și Mitropolitul) nostru (N), pe toți ortodocșii arhierei, preoți și diaconi și pe tot clerul bisericesc și pe tot poporul drept-credincios care se închină icoanei tale.
Caută spre noi toți cu folosința ta cea preamilostivă, ridică-ne pe noi din adâncul păcatelor și ne luminează ochii inimii spre căutarea mântuirii. Milostivă fii nouă aici, iar la înfricoșătoarea Judecată, pe Fiul tău pentru noi roagă-L. Pe cei care s-au mutat întru dreaptă credință, din această viață în cea veșnică, împreună cu îngerii, cu arhanghelii și cu toți sfinții, împărtășește-i ca să stea de-a dreapta Fiului tău și Dumnezeu; și prin rugăciunea ta învrednicește pe toți ortodocșii creștini să viețuiască cu Hristos, și cu bucurie în locașurile îngerești să se desfăteze.
Că tu ești, Doamnă, slavă a celor cerești și ajutătoare a pământenilor; tu ești nădejdea și folositoarea tuturor celor ce aleargă la tine și cer ajutorul tău cel sfânt; tu ești rugătoarea cea fierbinte către Fiul tău și Dumnezeul nostru, că rugăciunile Maicii mult pot spre îmblânzirea Stăpânului. Și, cu a ta mijlocire, îndrăznim să ne apropiem de sfântul altar, de harul preasfintelor și de viață făcătoarelor Taine, deși suntem nevrednici. Pentru aceea, și pe icoană văzând chipul tău cel întru tot cinstit și pe Cel Atotțiitor cu mâna ținând, ne bucurăm noi păcătoșii și, cu umilință căzând, pe acesta cu dragoste și cu frică îl sărutăm, așteptând, Doamnă, prin sfintele și de Dumnezeu primitele tale rugăciuni, să ajungem la cele cerești ale vieții celei fără de sfârșit, și să stăm fără de rușine în ziua Judecății de-a dreapta Fiului tău și Dumnezeului nostru, slăvindu-L pe El împreună cu Cel fără de început al Lui Părinte și cu Preasfântul și Bunul și de viață făcătorul Lui Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor! Amin. Doamne, miluiește! Doamne, miluiește! Doamne, miluiește! Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria, și cu ale tuturor sfinților, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pre noi!