1 Marte și Mărțișorul alungă iarna de pe meleagurile românești și reprezintă cele mai frumoase sărbători la început de primăvara. Am adunat numeroase tradiții de Mărțișor, povești, legende și obiceiuri care se păstrează și în zilele noastre în toate zonele țării.
Cuprins
- 1 Istoria și originile mărțișorului
- 2 De când poartă românii mărțișoare
- 3 Culorile mărțișorului și semnificațiile lor
- 4 De ce a fost înlocuit negrul cu roșu
- 5 Ce reprezintă șnurul alb-roșu
- 6 Legendele Mărțișorului
- 7 Cele mai vechi mărțișoare îndrăgite de români
- 8 Tradiții de Mărțișor și obiceiuri păstrate în luna martie
Cele mai cunoscute tradiții de Mărțișor vorbesc despre renașterea naturii, despre flori și soare, despre frumusețea femeilor și despre bucuria de a dărui celor dragi un strop de primăvară.
Ziua de 1 Martie are o semnificație deosebită pentru români datorită mărțișorului, simbol vechi care anunță nu doar începutul unui nou an agrar, ci începutul sezonului cald cu noi speranțe, noi iubiri și noi sărbători.
Cuprins
- 1 Istoria și originile mărțișorului
- 2 De când poartă românii mărțișoare
- 3 Culorile mărțișorului și semnificațiile lor
- 4 De ce a fost înlocuit negrul cu roșu
- 5 Ce reprezintă șnurul alb-roșu
- 6 Legendele Mărțișorului
- 7 Cele mai vechi mărțișoare îndrăgite de români
- 8 Tradiții de Mărțișor și obiceiuri păstrate în luna martie
Istoria și originile mărțișorului
Cât este de vechi mărțișorul nu se poate spune cu certitudine, dar în mod sigur el a fost preluat de strămoșii noștri daci după cerirea romană. Tot din acele vremuri, când Imperiul Roman se afla în expansiune, mărțișorul a devenit o tradiție și la vecinii noștri bulgari.
Obiceiul mărțișorului pe meleagurile noastre este împrumutat de la romani. Cele mai vechi mărțișoare sunt legate de Anul Nou care se sărbătorea în Roma antică la 1 martie.
Romanii aveau pe atunci obiceiul să dăruiască fetelor tinere și copiilor bănuți din argint și mici podoabe să le poarte noroc, iar acest obicei s-a transformat într-una dintre cele mai frumoase tradiții de Mărțișor la noi în țară.
Cu timpul, românii, bulgarii sau macedonenii au preluat acest obicei și au legat bănuțul de un fir împletit cu lână neagră și albă pentru a fi purtat la gât sau la mână.
De când poartă românii mărțișoare
Obiceiul de a purta mărțișor nu poate fi stabilit cu exactitate, dar prin secolele XVII – XVIII femeile și copiii purtau deopotrivă șnur de mărțișor la gât și la mână, cu un bănuț norocos.
Nu se purta decât monedă din argint, pentru că argintul avea o semnificație mistică profundă și avea puterile lui magice. Oamenii credeau că argintul alungă necazurile, alungă bolile, îi menține sănătoși și curați la chip, frumoși și voioși tot anul.
După ce treceau zilele Babelor, între 1 și 9 martie, șnurul alb-negru se lega la primul pom înflorit care îți ieșea în cale, iar bănuțul din argint se păstra cu sfințenie, mai ales de către fetele tinere, care îl puneau la salbă.
Pe cele mai vechi mărțișoare cu bănuți păstrate de la bunici se puteau citi mesaje de iubire precum ”Iubește pe cine te iubește!” sau se putea vedea anul în care a fost dăruit și numele celei care îl purta.
Culorile mărțișorului și semnificațiile lor
Șnurul din mătase albă și roșie pe care îl purtăm azi este mărțișorul nostru tradițional. Dar acum 4 – 5 secole, culorile firului de mărțișor erau alb și negru, iar materialul folosit era desea lâna sau bumbacul.
Alb și negru erau culori la îndemână pentru orice gospodină. Firele de lână albe și negre se găseau în orice gospodărie unde femeile aveau o roată de tors și un război de țesut.
Albul reprezenta nu doar iarna și zăpada, ci și liniștea, puritatea și prospețimea. Negrul reprezenta pământul reavăn, arat la început de primăvară, și totodată reprezenta puterea, curajul, îndrăzneala și rezistența țăranului simplu, care știa să își protejeze tradițiile.
Firele mărțișorului se purtau la început ca și azi răsucite. Era musai să fie răsucite pe fuior, așa cum fiecare an toarce timpul, așa cum Baba Dochia toarce anotimpurile și aduce de fiecare dată primăvara după iarnă.
De ce a fost înlocuit negrul cu roșu
În urmă cu aproximativ două – trei secole, firul negru a început să fie înlocuit cu fire roșii, culoarea roșie având o aură mistică deosebită în folclorul românesc. Roșul te apără de piaza rea, de deochi, de invidie și de necazuri, spun cele mai răspândite tradiții de Mărțișor.
Tot roșul era văzut drept culoarea curajului, a tinereții și a dragostei. Cum mărțișorul venea în șirul sărbătorilor imediat după Dragobetele plin de dragoste, a împrumutat și el culoarea cea mai aprinsă și mai atrăgătoare pentru tineri.
Ce reprezintă șnurul alb-roșu
Cel mai simplu și mai frumos mărțișor rămîne astfel și azi șnurul alb-roșu, care reprezintă iarna și primăvara, frigul și căldura, bătrânețea și tinerețea. Femeile trebuie să poarte îndeosebi firul roșu să nu fie deochiate și pe cel alb să le dea frumusețe.
Șnurul de mărțișor se ține la vedere până se aude cucul cântând sau până găsești primul copac înflorit și este bine să îl agăți de crengile lui, să ai parte tot anul de frumusețe, noroc și sănătate.
Legendele Mărțișorului
În basmele și legendele noastre, Mărțișorul care vestește primăvara a căpătat chipul unui flăcău mândru, curajos și harnic, care scoate plugul și ară pământul, luptând cu gerul iernii.
Mărțișorul, zmeul și zâna Primăvară
Una dintre cele mai frumoase legende spune că frumoasa Primăvară fusese prinsă de un zmeu și ascunsă într-un palat de gheață. Iarna nu mai pleca, zăpada dăinuia pe câmpuri, florile nu mai răsăreau și păsările nu mai cântau. Totul era alb și înghețat, lipsit de viață!
Dar Soarele a simțit că venise vremea ca iarna să plece și s-a întrupat într-un voinic chipeș și strălucitor pe nume Mărțișor. El a coborât pe pământ, gata să se lupte cu zmeul pentru a salva Primăvara. Multe zile s-au luptat cei doi, iar zmeul de multe ori l-a lovit crunt pe Soare și sângele lui a picurat în zăpadă.
În locul acela flori delicate au răsărit, cu petale albe și un strop de aur ca din soare ascuns la mijloc. Li s-a spus ghiocei și de atunci ei sunt vestitorii primăverii.
Pentru că Soarele a învins zmeul în cele din urmă, iar Primăvara a ieșit în lume să aducă bucurie și căldură tuturor ființelor.
Baba Dochia și Mărțișor cel fermecat
Din vremurile acelea când voinicii se băteau cu zmeii și florile purtau suflete de zână, am păstrat legenda Babei Dochia care vorbește despre tânărul viteaz Mărțișor.
Povestea spune că baba arțăgoasă, cu nouă cojoace în spinare, avea un fiu mândru și frumos, pe Dragobete. Iar fiul s-a căsătorit și el într-o zi ca să fie în rândul lumii. Dar tânăra nevastă a avut mult de furcă din cauza soacrei.
Când iarna nu se sfârșise încă, când zăpada mai acoperea încă pădurile și câmpurile, Baba Dochia și-a trimis nora să îi aducă fragi. Biata fată a plecat din casă de gura ei, dar știa că nu are unde să găsească fragi sub gheață și omăt.
Cum umbla ea deznădăjduită și plângea cu lacrimi amare, un tânăr i-a apărut în cale și i-a făgăduit ajutorul. Era tânărul Mărțișor, făptură plină de har, despre care oamenii știau că aduce primăvara. Iar Mărțișor, cu puterile lui magice, a încălzit pădurea și a făcut să răsară crenguțe verzi cu fragi roșii și dulci.
Baba Dochia a fost păcălită și, de cum a văzut fragii, a plecat cu oile spre munte la păscut. Dar un frig aspru a prins-o pe culme și a transformat-o în stană de piatră.
Cele mai vechi mărțișoare îndrăgite de români
Florile, păsărelele, trifoiul, buburuza, inimioarele sau ghioceii pe care le purtăm azi de 1 Martie nu sunt chiar atât de vechi pe cât am crede, dar au mesaje profunde.
Ghiocelul vorbește despre primăvară și gingășie și se oferă îndeosebi copiilor. Rândunica vorbește despre bucuria vieții, inima vorbește despre dragoste, iar coșarul despre soarta norocoasă.
Se mai poartă steluțe, toporași, bufnițe, până și fundițe sau pisicuțe. Dar numai câteva sunt mărțișoarele foarte vechi, purtate de câteva secole la început de primăvară, cu un mesaj deosebit.
Brățara cu bănuț de argint
Conform tradiției împrumuată de la romani, primele mărțișoare purtate de români erau bănuții din argint găuriți și legați cu șnurul alb-negru sau alb-roșu. Bănuțul de argint care însemna sănătate, protecție și prosperitate era de obicei dăruit copiilor și fetelor tinere.
Potcoava din argint sau aramă
Se pare că simbolul potcoavei vine de la britanici. O frumoasă legendă de la începutul epocii medievale din Anglia vorbește despre Sfântul Dunstan care a reușit să îl potcovească pe necuratul.
Pe când era un simplu călugăr și se ocupa de fierărie, Sfântul Dunstan a fost vizitat de diavol care i-a cerut să-i potcovească armăsarul. Numai că tânărul călugăr și-a dat seama că este o ispită, l-a prins iute pe drac de un picior și l-a potcovit cu o potcoavă înroșită în foc. Urlând de durere, necuratul a promis că îi îndeplinește orice dorință, numai să scoată potcoava încinsă.
Sfântul Dunstan i-ar fi cerut să promită că nu se va atinge niciodată de o casă care are o potcoavă la ușă, iar diavolul a făcut jurământul pe dată.
De atunci se crede că cine are o potcoavă la intrarea în curte sau în casă este protejat de rele și are parte numai de noroc. De asemenea, cine găsește o potcoavă tocită pe drum va avea o mare bucurie în viață.
Un asemenea simbol puternic al norocului s-a transformat ușor în mărțișor, în spațiul dunărean, iar potcoava cu șnurul alb-roșu este purtată de câteva secole pentru prosperitate și bucurie.
Trifoiul cu patru foi
Superstițiile spun că nu orice trifoi este norocos, ci numai cel cu patru foi, care era mai greu de găsit. Legenda spune că cele patru frunze reprezintă dragostea, speranța, credința și norocul.
Azi, toată lumea știe că trifoiul este simbolul Irlandei și este asociat cu Sf. Patrick, primul misionar al creștinismului în această țară. Dar un trifoi cu patru foi poate fi văzut și pe scutul regelui dac, sculptat pe Columna lui Traian, pe cupola unui rege trac din Bulgaria și pe obiectele de cult ale geților.
Dovezile arheologice demonstrează că trifoiul cu patru foi este unul dintre cele mai vechi simboluri ale norocului cel puțin în spațiul european, și el vorbește despre prosperitate, pace și viață lungă.
Cine poartă mărțișor cu trifoiul norocos va avea parte de un an fericit, cu sănătate și iubire, cu bogății și multe împliniri.
Tradiții de Mărțișor și obiceiuri păstrate în luna martie
Mărțișorul este un talisman pentru sănătate, frumusețe și dragoste, de aceea a adunat numeroase tradiții și obiceiuri, chiar dacă unele dintre ele au mai fost uitate.
1 Martie, ziua mărțișorului era considerată o adevărată sărbătoare la sate, iar femeile nu spălau și nu făceau treburi în gospodărie. Se temeau că Baba Dochia trimite ger năpraznic, dacă le găsește dereticând prin casă. Ele își împodobeau casele cu flori și crenguțe înmugurite de salcie și pregăteau mărțișoare pentru copii.
De 1 Martie, toate doamnele și domnișoarele, toți copiii, inclusiv băieții trebuie să primească și să poarte mărțișor, să fie sănătoși, frumoși și viguroși tot anul.
Brățările împletite din fire albe și roșii de mătase se înnoadă la mână pentru a ține cu tine și nu se taie pentru a le da jos, ci se desnoadă cu grijă și se pun într-un pom înflorit.
Mărțișorul se poartă 2 săptămâni sau până când se termină zilele Babelor, de la 1 la 9 martie. Apoi se agață în primul pom înflorit pe care îl vezi în cale, să fii protejată de miracolul pomului care va rodi bogat la toamnă.
În Moldova sau Bucovina, fetele fac singure mărțișoare speciale pe care le dăruiesc băieților pe care îi îndrăgesc, iar ei le dăruiesc fetelor flori și mărțișoare de 8 Martie.
În multe zone din țară, chiar de ziua mărțișorului fetele se spălau pe față cu zăpadă curată, să fie luminoase la chip și frumoase. Este una dintre cele mai frumoase tradiții de Mărțișor care vorbește și despre obiceiurile închinate iubirii la început de primăvară, după Dragobete.
În Dobrogea, mărțișorul se poartă până când vezi primul cârd de cocori și atunci trebuie aruncat în aer într-un gest de bucurie și speranță.
În Transilvania, șnururi mari de mărțișoare se pun la ferestre, la uși, la porți și chiar la coarnele animalelor din ogradă pentru a proteja gospodăria de tot ce este rău și pentru a aduce bucurie familiei.
Tot de 1 Martie s-a păstrat obiceiul să ne alegem baba, o zi între 1 și 9 martie, pentru a vedea cât de norocoși vom fi tot anul. Dacă baba aleasă va fi o zi senină și însorită, se spune că vom avea un an norocos, cu multe bucurii. Dacă va fi o zi noroasă, ploioasă, neguroasă, se spune că vom avea un an cu multe probleme și griji.
Ultima modificare februarie 25, 2022 5:57 pm