Smântâna pentru frișcă sau frișca lichidă? Ce diferență este între ele și cum se folosesc

Frișca lichidă începe să fie tot mai populară printre iubitoarele de prăjituri. Multe dintre noi folosim smântâna pentru frișcă sau frișca lichidă pentru diverse creme, înghețate și deserturi fine. Dar există o diferență între ele când le folosești în bucătărie.

Smântâna pentru frișcă se comercializează ambalată în cutii la fel ca frișca lichidă și puține femei cunosc diferența dintre ele, modul în care se prepară și se folosesc. Cele două ingrediente sunt folosite îndeosebi pentru cremele fine pentru prăjituri și torturi, pentru înghețatele de casă sau pentru diverse plăcinte și mousse-uri delicate.

Ce este smântâna și cum se folosește în bucătărie

Smântâna este produsul lactat cel mai bogat în grăsime și se obține îndeosebi din laptele de vacă sau din combinația de lapte de vacă cu lapte de oaie. Din smântână, datorită procentului ridicat de grăsime, se obține mai departe unt, smântână lichidă pentru frișcă sau frișca lichidă.

În industrie, smântâna se obține printr-un procedeu de centrifugare prin care se separă grăsimea din lapte. Ulterior, smântâna este pasteurizată, sterilizată sau ultrapasteurizată (UHT), procedee prin care sunt distruse bacteriile nocive și se prelungește valabilitatea produsului cu câteva luni de zile. Datorită procedeelor de preparare, se obțin mai multe tipuri de smântână cu diverse concentrații de grăsime și arome diferite.

Tipuri de smântână

Smântâna fermentată

Are un conținut de grăsime cuprins între 10% și 15%. Denumirea se datorează faptului că se obține prin fermentația unor bacili lactici, precum iaurtul, și are un gust mai acrișor. Este folosită deopotrivă pentru mâncărurile sărate, pentru plăcinte, fursecuri sau creme de prăjituri.

Smântâna maturată

Are un conținut de grăsime între 30% și 40% și un gust ușor acidulat datorită adaosului de acid lactic. Este o smântână groasă și consistentă. Acidul lactic îi oferă mai multă stabilitate când este folosită la gătit, la temperaturi ridicate. Smântâna maturată este indicată pentru sosuri, pentru tocănițe, sarmale sau ciorbe.

Smântâna pentru gătit

Are o consistență fluidă, iar conținutul de grăsime variază de la 18% la 30%. Datorită consistenței fluide, se folosește mai ales pentru prepararea budincilor, a sosurilor, a supelor și a ciorbelor. Poate fi folosită și la cocktailuri de vară sau la smoothie cu fructe.

Smântâna dulce

Are o consistență cremoasă, un gust plăcut și un conținut de grăsime între 30% și 40%. Aceasta este cea mai indicată pentru a obține frișcă sau pentru a pregăti diverse dulciuri, plăcinte, creme și torturi.

Smântâna light

Are cel mai mic conținut de grăsime, de 8 – 10% și este folosită pentru salate, băuturi sau cafea. Are un gust delicat, cremos și ușor și este recomandată persoanelor care vor să reducă grăsimile lactate din alimentație.

Ce este frișca și cum se folosește

Așa cum știm deja, frișca se obține din smântână printr-un proces de mixare la robot, cu un adaos de zahăr, arome sau îndulcitori. Cea mai bună frișcă se obține din smântâna grasă de minimum 20% grăsime.

Frișca se folosește îndeosebi pentru preparatele dulci, pentru cafea, salată de fructe, înghețată, prăjituri răcoritoare sau smoothie.

În timpul mixării, se pot adăuga diverse arome în frișcă, de la clasica aromă de vanilie la arome de ciocolată, trandafiri, lămâie sau cafea.

Ce este smântâna pentru frișcă

Așa numita smântână pentru frișcă are o consistență lichidă și o concentrație de grăsime de minimum 20% – 30%. Aceasta se comercializează ambalată în cutii sau păhărele de plastic și este tratată UHT, astfel încât are o valabilitate prelungită față de smântâna fermentată.  

Smântâna pentru frișcă este comercializată și sub numele de smântână dulce sau smântână lichidă pentru frișcă. Acest tip de smântână este cel mai bun pentru a obține frișca aerată, delicată și dulce. Acest tip de smântână conține deja zahăr și întăritor, astfel că frișca obținută din ea este deja suficient de dulce și își păstrează forma, dacă vrei să ornezi prăjiturile sau salata de fructe.

Smântâna pentru frișcă are, așadar, un gust dulce și se folosește preponderent pentru prăjituri, cafele, băuturi, salate de fructe, plăcinte sau pentru papanași cu smântână.

Ce este frișca lichidă

Frișca lichidă poate fi de origine animală, obținută din laptele gras de vacă, sau de origine vegetală.

La fel ca smântâna pentru frișcă, frișca lichidă obținută din lapte conține zahăr și îndulcitori și are o concentrație de grăsime de minimum 30% – 38%. Cu cât este mai grasă, cu atât este mai stabilă și își păstrează mai bine consistența, când este folosită la diverse preparate dulci.

Frișca lichidă vegetală este obținută din diverse uleiuri hidrogenate, așa cum este uleiul de palmier. Ea este o alternativă la produsele lactate, recomandată persoanelor care vor să evite colesterolul din lapte.

Frișca vegetală este mai ieftină, își păstrează mai bine textura aerată la temperaturi mai mari și se folosește intens în cofetării și în industria alimentară. Ea este o soluție bună pentru persoanele cu intoleranță la lactoză, dar care vor să folosească puțină frișcă la cafea, la înghețată sau să pregătească prăjituri fără lactoză și colesterol.

Frișca lichidă din lapte trebuie păstrată la rece, la frigider, pe când frișca lichidă vegetală poate fi păstrată și la temperatura camerei câteva zile, deoarece nu se alterează.

Indiferent de originea ei, frișca lichidă este folosită pentru preparate dulci, pentru torturi, creme, prăjituri, plăcinte, cafele și băuturi, inclusiv pentru cocktail-uri pretențioase.

Unt sau frișcă! Atenție la timpul de mixare

Știai că poți să faci singură unt acasă din smântână foarte grasă! Uneori, este posibil să mixăm prea mult smântâna și atunci se separă zerul de grăsime și obținem unt. În acest caz, este prea târziu să mai salvăm ceva și trebuie să cumpărăm o nouă cutie de smântână pentru frișcă.

Așadar, dacă vrei să faci unt acasă din smântână, trebuie să cumperi o smântână de calitate, foarte grasă și să o mixezi până când începe să se separe untul de zer. Pe măsură ce mixezi se poate adăuga sare, dacă folosești untul respectiv pentru sosuri sărate sau sandviciuri.

Sau, poți renunța la sare, și vei obține un unt cu aromă dulceagă, excelent pentru crema de tort sau pentru crema de prăjitură cu foi sau pentru o plăcintă cu brânză dulce.

Frișcă fără smântână? Da, se poate!

Există un truc simplu prin care poți pregăti o frișcă mai bățoasă și mai consistentă fără să folosești smântână. Se folosește doar albuș de ou și brânză dietetică de vaci. Iată cum!

Se mixează spumă două albușuri până când strălucesc și capătă o consistență translucidă. Separat, într-un bol se amestecă două linguri de brânză dietetică de vaci cu o linguriță de zahăr pudră și esență de vanilie. Se freacă bine până când brânza devine cremoasă, apoi se adaugă albușurile bătute spumă și se amestecă totul ușor, cu o spatulă de lemn.

Astfel, vei obține o cremă pufoasă și aerată, cu aspect de frișcă, pe care o poți folosi ca decor la torturi și prăjituri de casă.

Trucuri utile pentru cea mai bună frișcă

Se presupune că frișca a fost descoperită încă din anii 1550 și a fost folosită prima dată în Italia. De atunci, ea a cucerit treptat bucătăria și a devenit tot mai folosită în diverse preparate dulci, în cafea sau băuturi fine pe bază de fructe.

Iată câteva trucuri utile care te ajută să faci o frișcă excelentă, aerată, pufoasă și fină, dar cu o textură fermă.

• Vasul de mixer în care vei prepara frișca este bine să fie răcit în prealabil timp de două ore la frigider. Cu cât este mai rece și vasul și smântâna pentru frișcă, cu atât vei obține o frișcă mai pufoasă și mai bună.
• Cu cât este smântâna mai grasă, cu atât timpul de mixare pentru frișcă este mai redus.
• Alege întotdeauna smântână dulce cu o grăsime de minimum 25 – 30%, smântână pentru frișcă sau frișcă lichidă din lapte dacă vrei să obții o frișcă delicioasă și pufoasă;
• Dacă ai bătut prea mult smântâna și începe să se separe zerul, în loc să obții o frișcă pufoasă, poți adăuga puțină smântână proaspătă dulce și să amesteci ușor cu o spatulă de lemn, apoi poți continua mixarea câteva secunde și frișca este salvată;
• Frișca lichidă vegetală poate conține diverse ingrediente și grăsimi hidrogenate care afectează inima și circulația sângelui, de aceea se recomandă un consum cât mai redus;
• Frișca preparată trebuie ținută la frigider, la o temperatură medie de 3 – 4 grade Celsius pentru a-și păstra textura pufoasă;
• Frișca sau prăjiturile ornate cu frișcă trebuie consumate cel mult în două zile de la preparare, pentru a te bucura de gustul ei proaspăt și dulce;
• Preparatele cu frișcă trebuie acoperite sau păstrate la frigider departe de brânză, carne și alte alimente cu miros puternic; frișca atrage mirosurile din frigider și capătă o aromă neplăcută în timp.
• Frișca poate fi combinată cu diverse arome de vanilie, de citrice sau de lavandă, cu sosuri de ciocolată, de caramel sau cafea solubilă, cu nuci mărunțite sau cu unt pentru a obține diferite creme delicioase pentru prăjituri;
• Frișca proaspătă se poate combina cu brânză dulce de vaci sau cu mascarpone pentru prăjituri de vară, fără coacere, precum tiramisu.
• Frișca se poate combina și cu un iaurt cremos în stil grecesc pentru un sos delicios la salata de fructe sau pentru un tort ușor cu aromă de iaurt;
• Frișca este o variantă mult mai bună decât laptele, dacă vrei să pregătești înghețată de casă.

foto: www.hepta.ro