Obiceiuri ciudate din lume la masa de Crăciun

Când ziceai că le ştii pe toate şi că preparatele pentru bogata masă de Crăciun nu mai au nici un secret pentru tine, venim noi să-ţi arătăm încă o dată că omul cât trăieşte tot mai are ceva de învăţat. Uite câteva obiceiuri ciudate din lume la masa de Crăciun.
N-o lua drept ofensă, ci ca pe un dar special, oferit din inimă, ca să ai un Crăciun şi mai fericit. Iată câteva obiceiuri ciudate din lume la masa de Crăciun
Căci, fie el Santa Claus, Pere Noel, Sinterklaas sau Moş Crăciun, bătrânul cu plete dalbe poartă în spate aceeaşi desagă, în orice colţ de lume, aprinzând în fiecare flacăra vie a copilăriei. Sfânta sărbătoare a Crăciunului aduce, pe lângă mireasma cetinei de brad, un evantai de tradiţii din întreaga lume. De la banalul orez cu lapte, până la cele mai fine delicatese din peşte, toate bucatele zilelor de sărbătoare sunt deosebite.

De-ale gurii, pe placul Moşului

Cârnaţi, caltaboşi, pomana porcului, sarmale, piftie, cozonaci, prăjituri… Multe bunătăţi se mai aşază pe masa românului de Crăciun! Dar ai idee câte mai sunt pe lângă acestea?
Sunt de etnie sârbă, dar tot români se numesc. Şi tradiţiile lor vin să ne completeze obiceiurile. Ei sărbătoresc Crăciunul după vechiul calendar, iulian, aprinzând un stejar, în semn de belşug, sănătate, putere şi trăinicie. În Ajun, femeile nu au voie să iasă pe stradă sau să meargă la vecini, căci aduc ghinion. Aşa că stau acasă şi gătesc bucate alese, printre care şi Cesnita, o prăjitură specială, în care se pune un ban şi cine îl găseşte are noroc tot anul. Din nici o casă nu lipseste plăcinta cu multă nucă şi miere, pentru ca viitorul an să fie dulce şi blând.

Şi armenii ortodocşi sărbătoresc Crăciunul în aceeaşi zi cu Boboteaza, pe 6 ianuarie, dată la care Iisus a fost botezat, după 33 de ani, în aceeaşi zi în care s-a născut. Credincioşii primesc de la biserică apă sfinţită, busuioc, anafură şi „mas”, un preparat specific, din făină, pe care îl duc bolnavilor din familie. Ruşii lipoveni serbează tot pe stil vechi Crăciunul, „guleaiul” sau masa festivă fiind împănat cu preparate din peşte, votcă şi vin roşu.
Saşii au lăsat în tradiţia culinară o prăjitură delicioasă, cu brânză dulce, smântână şi nucă, numită „henclese”. „Julfa” este un preparat dulce deosebit, ce poate fi degustat cu precădere în Bucovina şi Moldova. Se face din turtiţe coapte însiropate, umplute cu seminţe de cânepă sau cu nuci.

Pe la alţii cum o fi? Tradiţii de Crăciun din alte ţări

În Suedia, orezul cu lapte e la mare căutare, căci Jultomte, Moşul autohton, e de fapt un pitic îmbrăcat în roşu, cu barbă albă, mare amator al acestei mâncări. Se mai pregătesc în Ajun preparate din şuncă, peşte şi fasole.
Grecii nu strâng masa de Crăciun după ospăţ pentru ca Iisus, care va trece pe acolo noaptea, să nu rămână flămând. Bucătăreasa nu uită să însemne pâinea cu palma, înainte de a o coace, pentru a le arăta copiilor că Iisus a binecuvântat casa.
Prăjiturile nelipsite sunt „Melomakaronas”, însiropată cu miere, şi „Kourabiedes”, acoperită cu fulgi de zahăr.
La Nochebuena cubaneză abundă în festinuri cu friptură de porc, fasole neagră cu orez şi piure de plante tradiţionale, pregătite într-o groapă în pământ, umplută cu cărbuni şi frunze de bananier.
Neozeelandezii se delectează cu budincă de stafide şi prăjitura Pavlova, din bezea, cu kiwi, căpşuni şi frişcă.
Punctul culminant al mesei de Crăciun pentru francezi este tradiţionala „Buche de Noel”, o prăjitură de ciocolată în formă de buturugă.
Castanele prăjite, merele umplute cu marţipan, varza roşie şi găluştele cu slănină fac deliciul germanilor.
Jamaicanii colindă în ritm de reggae şi se înfruptă din orez, carne de pui, de vită şi carne picantă de capră.
Italienii mănâncă, în seara de Ajun, 7 feluri de peşte, alături de broccoli, spagheti şi fructe de mare.
Citeşte mai departe şi vezi ce alte obiceiuri culinare ciudate de Crăciun sunt în alte ţări, pe pagina următoare!