Trăim într-o societate patriarhală, misogină şi tradiţionalistă. Implicarea femeilor în politica este foarte mică, motiv pentru care nici nu are cine să ne apere interesele când…
… vine vorba de decizii publice.
Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse (ANES), politica rămâne un domeniu în care bărbaţii deţin monopolul. Lipsa femeilor din acest domeniu are urmări imediate pentru că drepturile femeilor şi imunitatea lor la discrimnările de gen sunt direct proporţionale cu implicarea lor în politică.
„Majoritatea funcţiilor de conducere sunt dominate de bărbaţi care, în genere, urmăresc să răspundă propriilor probleme şi interese. Organismele politice dominate de bărbaţi nu promovează femeile şi nici problemele lor”, menţionează ANES într-un raport postat pe site-ul său.
Pe de o parte, femeile nu sunt deloc dornice să intre în politică, iar pe de altă parte cele care au acest curaj nu sunt promovate în funcţii de conducere. Aşa se face că marea majoritate a primarilor, miniştrilor şi secretarilor de stat sunt bărbaţi.
În 2009, când a fost analizat gradul de participare a femeilor în politică, 12 din cele 19 ministere nu aveau nicio femeie în funcţia de secretar sau subsecretar de stat, adică acele posturi de conducere care sunt politice. Doar în trei ministere reprezentarea era echilibrată, jumatate din posturi fiind ocupate de femei. Din fericire, în 2009 aveam şi patru femei ministru.
Femeile nu se înghesuie nici pe posturile publice care nu sunt politice (secretar general, director general, înalt funcţionar public). Doar 5% din aceste funcţii erau ocupate de femei, anul trecut.
Faţă de perioada 2004-2008, în actuala legislatură a scăzut numărul femeilor din Parlament. Aşa se face că acum numai 9,7% dintre parlamentari sunt femei. În celelalte ţări membre UE femeile au obţinut, în medie, 24% dintre mandatele parlamentare.
Vestea bună vine de la Parlamentul European pentru că 36% dintre reprezentanţii României in această instituţie sunt femei.
O altă victorie a româncelor este alegerea Robertei Anastase ca preşedinte al Camerei Deputaţilor. Din 1990 şi până acum, este prima dată când o femeie deţine a treia funcţie în stat.
Şi în administraţia locală a scăzut reprezentarea femeilor. Din cele 42 de judeţe, doar două au un prefect femeie. La alegerile din 2008, doar 3,5% din primarii aleşi erau femei. Cele 114 curajoase care au candidat şi au fost votate sunt primari de comună. Niciun oraş sau municipiu nu are un primar femeie.
„Această situaţie este, în opinia specialiştilor, consecinţa faptului că România este încă o societate patriarhală, puternic ancorată în tradiţionalism şi misogină” explică raportul ANES.
De altfel pe întreaga piaţă a muncii se observă încă o segregare profesională pe sexe. În anumite domenii (sănătate, educaţie, etc.) sunt implicate mai mult femei, pe când altele (armată, industrie) sunt dominate de bărbaţi. Din această cauză apar diferenţe de remunerare între femei şi bărbaţi, domeniile „feminizate” fiind mai prost plătite.
„Există situaţii când femeile sunt plătite mai puţin decât bărbaţii, în ciuda faptului că fac acelaşi tip de muncă” mai avertizează ANES.