Trăim într-un secol al schimbării continue în care femeia din zilele noastre este independentă, are o carieră de succes şi chiar a ajuns să câştige mult mai mulţi bani decât partenerul.
Femeia modernă are o mulţime de studii universitare, se specializează încontinuu, mai ales în străinătate, se implică, ajung să conducă echipe mari, iau decizii importante în companiile în care lucrează şi tind cât mai sus în politică.
Dacă socotim doar evoluţia din ultimele decenii, observăm că meseriile „dedicate” femeii au cunoscut o dezvoltare extraordinară.
Chiar dacă în trecut şcoala primară era, ca şi acum, gratuită pentru toţi copiii, din cauza prejudecăţiilor, numărul femeilor analfabete din ţara noastră era, în anul 1908, cu mult mai mare decât cel al bărbaţilor. Pe atunci, în România, erau 1.384.188 de femei analfabete în comparaţie cu 206.172 bărbaţi.
În acea perioadă, în vizunea societăţii, femeia era văzută ca având un singur scop: acela de a procrea, de a îngriji gospodăria şi de a creşte copii. Bărbatul era capul familiei. El „dicta” ce se întâmpla în casă şi era singurul membru al familiei care era responsabil de siguranţa financiară.
În ciuda trendului, şi atunci existau femei care ieşeau din tipar. Curajoasele urmau cursuri la şcolile profesionale şi ieşeau pregătite ca moaşe, menajere, bucătărese, brutărese, croitorese, cusătorese şi modiste (femei care confecţionau pălării de damă).
Trecerea timpului a adus femeii noi oportunităţi. Liceul a fost una dintre acestea. Astfel, au apărut femeile funcţionare, la bănci, liceale începeau să ocupe posturi de funcţionare la bănci, poştă, telegraf sau centrale telefonice. Din rândul acestora au început să se ridice apoi modele care au accesat învăţământul universitar. Până în urmă cu câţiva ani, femeia atingea maximum căpătând doar postul de conferenţiar, titlul de profesor universitar fiind destinat bărbatului.
Efectele primului război mondial în cariera femeilor
Procesul de industrializare prin care a trecut România a jucat un rol important în crearea unor noi meserii pentru femei. În consecinţă, doar cu un an înainte de primul război mondial, un recensământ al profesiilor a demonstrat că acestea erau implicate în activităţi financiare, de transport, servicii publice şi că reprezentau majoritatea lucrătorilor din industria alimentară şi textilă.
Cu toate acestea, o observaţie a vremii era că cele mai multe femei educate ocupau însă locuri de muncă tradiţional feminine. Nu era vorba de o excludere a femeilor în mod direct din alte medii, ci mai mult de o piaţă a muncii care nu era disponibilă în acel moment la schimbări radicale.
Emanciparea
În ultimii zeci de ani, la noi în ţară s-au organizat diferite formaţiuni feministe care aveau ca scop pregătirea unei adevărate emancipări economice şi culturale a româncelor din toate straturile sociale, trezirea puterii de lucru din acestea şi de înţelegere a tuturor evenimentelor din viaţă socială şi cultural.
CEO-ul femeie
În ultimii ani, am început să auzim din ce în ce mai des de noţiunea de „CEO femeie” şi să vedem foarte multe reprezentante ale sexului slab şi frumos care au reuşit să construiască afaceri şi imperii de business, să le conducă şi chiar să schimbe lumea prin ideile şi acţiunile lor.
Eticheta de „femeie de carieră” nu mai reprezintă o noutate pentru nimeni. Astăzi, femeile moderne sunt implicate în orice domeniu, la orice nivel şi pot face orice îşi doresc din punct de vedere profesional.
Femeia medic, avocat, CEO, manager, jurist, judecător, procuror, parlamentar sau chiar preşedinte de partid e din ce în ce mai prezentă printre noi şi asta dovedeşte că opinia publică a început să înţeleagă şi să respecte rolul femeii şi influenţa ei în viaţa socială şi economică a României.
Accesibilitatea femeilor de carieră la funcţiile de conducere în ţara noastră poate fi tradusă şi în cifre. Potrivit unui studiu publicat recent de cotidianul fracez Le Figaro, în România 12% dintre membrii consiliilor de administraţie sunt femei, cifră aflată peste media europeană care se situează în jurul valorii de 9,7%.
Foto: Shutterstock