Vremurile în care angajaţii se răzvrăteau foarte uşor la serviciu, refuzau sarcinile suplimentare şi părăseau compania atunci când se certau cu şeful, par apuse. Specialiştii…
… în resurse umane consideră că de când criza economică a afectat şi piaţa muncii din România, angajaţii sunt mult mai atenţi la felul în care îşi îndeplinesc sarcinile, au grijă ca rezultatele muncii lor să fie cât mai bune şi fac tot posibilul pentru a-şi menţine jobul. Mai nou, disponibilizările se fac în funcţie de productivitatea în muncă şi asta îi determină pe angajaţi să acorde o atenţie mai mare calităţii muncii pe care o fac.
Cu toate acestea, spune Andreia Dimitrescu, managing partner la compania Senior Tech şi membru în HR Club, criza îi face pe angajaţi mai loiali faţă de companie, mai dispuşi să negocieze şi mai toleranţi cu unele neajunsuri. „Un alt punct de vedere este faptul că angajaţii devotaţi companiei devin mai conştiincioşi nu numai pentru a nu fi disponibilizaţi, ci pur şi simplu deoarece îşi doresc să ajute compania să treacă de perioada dificilă”, continuă specialista în recrutare.
Şi Cătălina Călinescu, consultant HR Club, este de acord că tendiţa angajaţilor de a deveni mai conştiincioşi la serviciu este evidentă. Ea mai spune că ar trebui să ne gândim că fenomenul poate scoate la iveală ce este mai bun într-un angajat, acesta fiind motivat de dorinţa de a-şi păstra locul de muncă şi de ce nu, de a se implica şi în alte proiecte ale societăţii, încercând astfel să devină indispensabil.
Raportul de putere s-a inversat
În trecut, angajaţii erau curtaţi în acelaşi timp de mai multe companii de recrutare pentru a accepta oferte de angajare. Acum însă, de când criza a afectat şi România, lucrurile s-au schimbat, angajaţii fiind cei care curtează companiile de recrutare, dar fără prea mari rezultate.
„Criza a inversat raportul de putere dintre angajat şi angajator, iar acum companiile sunt cele care impun ritmul”, consideră Olivia Frânculescu, senior consultant la SC Kilpatrick Executive Search şi membru HR Club.
Acest lucru îi poate determina pe unii dintre angajaţi să tolereze mai bine situaţiile în care sunt nevoiţi să rămână peste program, ori cele în care li se taie bonusuri sau procente din salarii. Mentalitatea potrivit căreia angajaţii pleacă dintr-o companie numai dacă îşi doresc, nu mai funcţionează.
Acum, principiul că nimeni nu este de neînlocuit a devenit regulă, spune consultantul Kilpatrick. „Unei pieţi a muncii care nu identifica destui specialişti, manageri sau absolvenţi cu potenţial, acum doi ani i s-a substiuit o piaţă cu un şomaj în creştere şi în care principiul că nimeni nu este de neînlocuit a devenit regulă. Astfel, instabilitatea economică a generat alte tipuri de comportamente lipsite de etică profesională crescând tendinţa negativ-competitivă care exista deja în comportamentul de muncă al angajaţilor români”, explică acesta.
Din acest motiv, mai spune Frânculescu, conştiinciozitatea şi corectitudinea în muncă, precum şi în orice alte expresii şi atitudini de viaţă, sunt, sau cel puţin se doresc a fi, manifestarea unor comportamente însuşite prin educaţie şi asimilare coerentă şi mai puţin nişte reacţii la stimuli externi, ceea ce nu le-ar aduce consistenţă şi durabilitate.
Foto: Shutterstock