Directoarea fabricii de papusi Aradeanca, Dana Neacsiu are 49 de ani si lucreaza aici de 19. A terminat Facultatea de Chimie la Cluj, este casatorita si are doua fete, a caror copilarie, bineinteles, a fost marcata de lumea jucariilor.
Doamna Neacsiu, care a fost drumul de la chimie la papusi?
Am venit in Arad dupa Revolutie. Eram atat de bucuroasa ca ma voi putea angaja intr-o fabrica dintr-un oras mare. Desi terminasem facultate cu 9.10, o medie destul de ridicata in anul 1985, orasele mari erau inchise si nu puteam primi posturi decat in cele mai mici. Asa ca in ’90 am ajuns in Arad, unde sotul meu castigase un concurs pe un post la Aradeanca. As fi fost bucuroasa sa ma angajeze si eu absolut pe orice post, numai ca sa pot lucra impreuna cu el. Ma uitam la muncitorii care ieseau din schimb si credeti-ma, eram invidioasa pe ei ca lucreaza intr-o fabrica asa frumoasa. Intr-un final am reusit si eu sa ma angajez, dar imediat au inceput concedierile masive. Aradeanca a plecat atunci de la 900 de angajati si a disponibilizat aproape 400 de persoane. Normal ca noi, ultimii angajati eram cei mai expusi somajului si bineinteles ca primii erau cei cu studii superioare. Am rezistat reducerilor din acel an si nu am mai plecat din Aradeanca niciodata. Apoi am cunoscut oamenii, fabrica, si usor, usor m-am integrat foarte bine in colectiv. Sper sa ies la pensie de aici.
Aradeanca a aparut in anul 1949 sub forma de cooperativa mestesugareasca. Pe atunci se numea Ecaterina Varga si facea articole de metal (insigne, cupe, nasturi) si papusi din carton. In expozitia noastra avem primele papusi fabricate in atelierele mestesugaresti din anii 1949, precum si produse din anii 1950-1960, fabricate in acelasi mod, din carton vopsit, umplute cu rumegus si corpuri din carpa, cu parul lipit pe cap. In 1959 cooperativa mestesugareasca a primit actualul nume de Aradeanca. Anul urmator s-a schimbat tehnologia si s-a trecut la fabricarea papusilor din material plastic, tehnologie valabila si astazi. Parul s-a confectionat din fire sintetice care s-au implantat pe cap cu o masina asemanatoare celei de cusut. Asa ca, papusile din 1960 seamana foarte mult cu cele de astazi .
In prima faza, se prepara un amestec de materiale plastice care sta la baza confectionarii capului, corpului si membrelor papusilor. Cu acest amestec se umplu matritele, care au forma capului, a mainilor, a corpului si a picioarelor, si se introduc intr-un cuptor rotational, la temperatura de 250 de grade. La scoaterea din cuptor, materialul plastic se gelifiaza si astfel rezulta membrele. Fiecare figura de papusa necesita o matrita speciala, asa ca avem sute de matrite cu mutrisoare diferite de papusi facute de-alungul anilor. Partile astfel obtinute se separa. Corpul, mainile si picioarele se asambleaza si rezulta papusa careia ii mai lipseste doar capul. Capul este trimis la pictat sprancene, buze, bujorei in obrajori, iar apoi la o masina de introdus ochii in locasurile special prevazute. Dupa care se trece la implantat, adica se coase parul pe cap. Astfel capul este gata si se adauga corpului. Papusa este imbracata, pieptanata, ambalata si trimisa la magazie petru fetitele care o asteapta .
Cine face creatia?
Creatia o facem impreuna cu un grup de angajati, fiecare pe domeniul sau. Este un efort colectiv. Exista un designer care creaza matrita si stabileste culorile pentru pictarea fetei. Impreuna cu fetele de la atelierul de cofectii stabilim rochitele in pas cu moda.
Care sunt produsele de succes?
Papusa cea mai bine vanduta, cu viata cea mai lunga, se numeste Ioana si se produce din 1960. Cand eram copil si eu ma jucam cu aceeasi papusa. Cu aceasta matrita la baza, in timp, papusii i s-au modificat hainutele, freza si trasaturile fetei. Astfel, a rezultat o gama larga de papusi numite Veronica, Pamela, Carla, Nicoleta, Imelda, Sorana, Camelia. Insa, inca sunt de succes: Catalina, gama de bebelusi (Tinel, Baby Aradeanca, Bebe Fetita si Bebe Baiat), papusa Mireasa, Pinochio, Larisa si gama de figurine de Craciun compusa din cinci variante de Mos Craciun. Vanzarile pe piata interna se realizeaza prin absolut toate librariile din tara si prin anumite retele de hypermarketuri.
Alba ca Zapada si cei 7 pitici s-au bucurat si ele de un succes deosebit intr-o perioada scurta de timp de la lansarea pe piata. Aceste articole sunt realizate din acelasi material ca si papusile si pot fi folosite ca ornamente de gradina. Se comercializeaza atat in retelele de bricolaj, cat si in hypermarketuri si librarii.
Unde exportati?
La export livram in cele mai multe cazuri in sistem lohn, pe piata din Italia, dar anul trecut am exportat si direct sub numele Aradeanca, in Anglia. Suntem intr-o permanenta cautare de piete noi de desfacere, in special in nume propriu. Peste tot insa, chiar si in tara, ne lovim de concurenta produselor chinezesti la preturi derizorii, care din cauza materialelor folosite si a conditiilor in care sunt produse reprezinta un adevarat pericol pentru sanatatea copiilor.
Â
Care au fost greutatile companiei si cu ce momente de satisfactie s-au compensat ele?
Greutati au fost nenumarate, este o lupta continua sa rezistam pe piata. Primul seism a fost in 1990, cand fabrica nu era pregatita sa reziste pe o piata in degringolada. Apoi, societatea s-a privatizat si usor, usor a inceput sa se adapteze la cerintele pietii. Un alt moment greu a fost cand SIF Banat Crisana – unul din actionarii importanti ai societatii – a dorit sa faca o preluare mascata a acesteia. De fapt erau mai interesati de vanzarea imobilelor decat de mentinerea activitatii care, trebuie sa recunosc, nu este una ce aduce profit mare. In prezent, normal ca aceasta criza ne afecteaza si pe noi, ca si pe toti producatorii, dar speram sa trecem si peste aceasta incercare.
Au fost si momente de satisfactie, cele in care am fost felicitati de partenerii externi pentru modul cum am reusit sa respectam termenele de livrare si calitatea produselor cerute de ei. Ca dovada a seriozitatii noastre avem pareneri externi cu care lucram de 12 ani. Fabrica de papusi inseamna totul pentru noi.
Cand spuneti noi, la cine va referiti?
Majoritatea angajatilor lucreza aici de cand au absolvit scoala si tot de aici ies la pensie. Eu sunt doar de 19 ani in societate, dar sunt angajati care au 30 de ani de activitate numai in Aradeanca. Ceilalti, mai vechi, sunt pensionari. Atunci cand avem comenzi mari la export ii chemam si pe ei sa ne ajute.
De ce sa cumparam o papusa Aradeanca?
Papusa noastra are un design placut, clasic, care incearca sa reproduca cat mai bine fizionomia copilasilor. In 30 de ani, nu am avut nicio reclamatie, nici un copil nu s-a vatamat in timp ce se juca cu produsele noastre. Din respect pentru clientii nostri, daca au papusi cumparate de mult timp, ale caror rochite s-au deteriorat, le reparam pe majoritatea. Vin doamne cu papusi atat de vechi, incat nici nu mai avem pe fluxul de productie partile necesare repararii.
Cu alte cuvinte, sunt foarte foarte fiabile. de asemenea, asiguram o mare diversitate pentru toate gusturile: papusi mici, mari, bebelusi, papusi cu corp moale, papusi domnisoare, papusi clowni, papusi care plang, umbla, le creste parul, au trusou si accesorii etc.
Un element decisiv in zilele noastre este pretul . Fata de papusile importate, costurile sunt mult mai mici, pentru aceeasi calitate. Astfel, cea mai scumpa papusa Aradeanca, de 48 de lei, are aproape un metru si umbla tinuta de mana, pe cand una similara din import nu costa sunt sub 100 de lei. Si nu in ultimul rand, dragi cumparatori, daca optati pentru o papusa de Aradeanca sustineti locurile de munca a celor 45 de angajati ai societatii, care in marea lor majoritate asta au facut toata viata, papusi.