Ce înseamnă multitasking? Ne ajută sau nu să fim mai eficienți? Iată ce răspunde specialistul!

Secolul XXI sau secolul vitezei – e totuna! Suntem pe repede-nainte, într-o veșnică întrecere cu… noi. Și apăsăm butonul cu funcția multitasking ori de câte ori avem ocazia, acasă, dar parcă cel mai des la locul de muncă. Suntem clar pe pilot automat. Dar oare, din toate acestea, cât e epuizare și cât e eficiență? Despre toate acestea am stat de vorbă cu Elena Căpruciu, Life & Business Master Coach.

La ce se referă, mai exact, termenul de multitasking?

Conceptului de multitasking i se pot aduce nenumărate abordări conceptuale. Datorită lui putem fi antreprenori acasă cu bebelușii în brațe și totodată să participăm la întâlnirile noastre virtuale de serviciu. Datorită multitaskingului putem găti cina în timp ce punem rufele la uscat, aplanând norii unui brainstorming furtunos și răspunzând la mesajele de pe WhatsApp.

Ce spune el despre noi și de ce apare cel mai des la locul de muncă?

Multitaskingul a devenit un trend (din ce în ce în ce mai stilizat). Acum putem deschide „aplicația” minții de tip multitasking în „modul activ” și putem selecta simultan o altă „aplicație” care se deschide pe ecranul ideilor sau al gândurilor și apoi, rând pe rând, putem să ne antrenăm mintea ca, odată deschise, să putem comunica cu ambele aplicații funcționale, afișând conținut în „Split”.

Poate fi considerat multitaskingul o aptitudine specifică generației tinere, având în vedere expunerea lor masivă la tehnologie?

Există totuși un adevăr dincolo de relativitate – și anume că, atunci când facem un singur lucru, suntem mai concentrați și îl putem face mai bine. Cu cât adolescenții petrec mai mult timp, multitasking, cu diferite dispozitive tehnologice, cu atât tind să aibă rezultate mai slabe la testele academice, sugerează un studiu nou, în care cercetătorii au analizat informații de la 73 de elevi din clasa a VIII-a din Boston. Este posibil ca multitaskingul să-i facă pe oameni mai impulsivi, mai nerăbdători, cu rezistență scăzută la frustrare și să le afecteze memoria, au spus cercetătorii. Cu toate acestea, având în vedere că aceste noi descoperiri sunt la oameni relativ tineri, rezultatele sugerează că multitaskingul poate fi o consecință a tendinței inerente a minții umane de a fi distrase.

Când devine multitaskingul un sabotor?

Când nu reușim să identificăm cauzele principale ale sentimentelor de îndoială de sine și ale acelora pentru care ne pedepsim și ne retragem în noi în vremuri de criză, indiferent dacă acestea se manifestă prin alegeri dietetice distorsionate, probleme legate de somn sau comportamente autodistructive în diversele aspecte ale vieții de zi cu zi. Ar fi ideal să reușim să avem un control activ asupra hard-diskului negativ al minții.

5 reguli pentru creșterea productivității

1. Renunță să faci mai multe lucruri deodată

Deși tindem să ne gândim la abilitatea de a face mai multe sarcini ca la o abilitate importantă pentru creșterea eficienței, psihologii au descoperit că încercarea de a face mai multe sarcini simultan poate duce la pierderea timpului și a productivității. Obișnuiește-te să te angajezi într-o singură sarcină, realizeaz-o cât poți tu de bine și abia apoi poți trece la următorul tău proiect.

2. Alungă iluzia perfecțiunii

Este ceva obișnuit ca antreprenorii, și nu numai, să se închidă ca într-un cerc, în încercarea de a-și perfecționa o sarcină. În loc să pierzi timpul urmărind această iluzie, lucrează la sarcina respectivă cât mai bine și apoi treci mai departe. Este mai bine să finalizezi taskul respectiv și să îl muți de pe farfurie. Dacă este necesar, poți reveni oricând și poți ulterior să aduci reglaje fine și îmbunătățiri.

3. Fii proactiv, nu reactiv

Alocă-ți timp pentru a răspunde la e-mailuri sau la apeluri, dar nu le lăsa să-ți controleze modul obișnuit de lucru. Organizează-ți un plan de acțiune la începutul fiecărei zile și apoi ține de el cu dinții, fiind în același timp flexibil la ceea ce e cu adevărat important și relevant.

4. „Regula de două minute”

Antreprenorul Steve Olenski recomandă aplicarea „regulii de două minute” pentru a profita la maximum de micile ferestre de timp pe care le ai la locul de muncă. Ideea este următoarea: dacă observi o sarcină sau o acțiune despre care știi că poate fi realizată în două minute sau mai puțin, apucă-te de aceasta imediat. |ndeplinirea unui task rapid necesită mai puțin timp decât nevoia de a reveni la acesta mai târziu. 

5. Lucrează sub un singur acoperiș

Organizează-ți toate proiectele și sarcinile echipei, partajarea de fișiere, comentariile și feedbackurile într-o singură locație și realizează ușor accesul tuturor celor implicați, pentru a transforma ideile în acțiuni rapide și eficace și a putea face follow-up cu ușurință.

Regulă bonus

Bucură-te de calea aleasă și celebrează-ți cât de des poți reușitele. |n acest fel vei avea mereu bateriile motivației intrinseci și ale entuziasmului încărcate, oricâte de multe provocări vor apărea în cale. {i alege să te dezvolți și să înveți mereu. {i să împarți și celor din jur din a-ha-urile la care ajungi pe parcurs, pentru ca, atunci când tu nu vei mai fi, să rămână tot ceea ce tu ai plantat în solurile roditoare ale minților și inimilor lor. Tot bonus sunt și recomandările mele de lectură și anume: „The Mind and Its Functions”, „Comorile Dharmei” și „Advice from a spiritual friend”, de Geshe Rabten, „Ghidul tău pentru vremuri complicate” vol. 1 și 2 – de Clear Mind Coaching School & Elena Căpruciu și „Cele șapte deprinderi ale persoanelor eficace” de Stephen R. Covey.

CINE ESTE ELENA CĂPRUCIU

Certificată în Team Coaching de Leadership International Management, SUA & Master Coach (IAPC&M – de Autoritatea Internațională pentru Coaching Profesional și Mentorat), Elena Căpruciu plantează semințe trainice ca trainer și examinator celor care-i sunt studenți la școala internațională de coaching și dezvoltare personală, a cărei fondatoare este www.clearmindschool.com. Pentru a sprijini și a participa activ la integrarea dinamică internă a schimbării în domeniile educației și învățământului național, Elena Căpruciu e mentor de echipe pentru diferite licee și școli din țară, cu grupuri de elevi, părinți, profesori, directori de licee și școli, reprezentanți ai Ministerului Educației și ai comunităților locale.