Îţi displace să discuţi despre salariu la un prim interviu şi este normal să simţi asta atunci când vine vorba de un job important. Cu siguranţă ai fost măcar o dată în situaţia…
… de a răspunde la o astfel de întrebare, care probabil te-a luat prin surprindere, tu aşteptând o ofertă pe care să o negociezi.
Frecvent angajatorii preferă să ofere ocazia candidatului de a-şi exprima aşteptările.
„Motivele pentru care aceştia apelează la o astfel de întrebare sunt diverse. Poate fi vorba de testarea candidatului cu privire la informaţiile pe care le are despre companie, precum şi despre salariile practicate în domeniul în care aceasta activează. Salariul poate fi şi un criteriu de selecţie a viitorului angajat, alături de aspectele legate de educaţie, competenţă şi experienţă”, explică psihologul Elena Dumitru.
Este destul de greu să ghiceşti care este adevăratul motiv al unei astfel de întrebări, de aceea trebuie să-ţi pregăteşti un răspuns şi să eziţi să spui „nu ştiu”.
Vei lăsa impresia că nu te valorifici sau că job-ul în cauză sau compania nu prezintă un interes mare pentru tine. „Răspunsul pe care îl vei oferi intervievatorului depinde de motivaţia ta pentru a obţine acel job”, consideră psihologul.
Pregăteşte-te în prealabil!
Dacă ţi se adresează o astfel de întrebare, nu menţiona o sumă încă de la început. Dacă intervievatorul insistă, vorbeşte-i de un intreval salarial. Pentru a putea face asta însă, trebuie să te fi pregătit în prealabil, să fi aflat informaţii despre tendinţa pieţei în domeniul şi pentru postul pentru care ai aplicat.
Transmite voalat mesajul de „disperare”
Spre exemplu, dacă eşti într-o situaţie „limită” şi îţi doreşti foarte mult acest job, ar trebui să spui: „am o atitudine flexibilă şi dacă exista limite legate de buget în prezent, sunt sigură ca vom ajunge la o înţelegere”.
Cu un astfel de răspuns, consideră psihologul, evaziv în esenţă, transmiţi un mesaj de „disperare”. De aceea este important să argumentezi flexibilitatea ta într-o manieră care să te pună într-o lumină favorabilă, cum ar fi dorinţa de a lucra pe postul respectiv, apecierea faţă de companie sau scopurile tale pe termen lung în carieră. Ar fi de preferat să eviţi r[spunsuri de genul „sunt flexibilă deoarece am nevoie de acest job pentru a-mi plăti facturile”, mai sfătuieşte acesta.
Dacă, pe de altă parte, nu eşti foarte sigură că ai vrea să accepţi salariul minim pentru poziţia pentru care ai aplicat, atunci răspunsul tău ar putea fi mai subtil.
Întreabă înainte
„Pune accentul pe experienţa ta şi pe cunoştinţele şi abilităţile pe care le ai. Din moment ce ai atâtea de oferit, te aştepţi să fii răsplătită la standardele pieţei. Îl poţi provoca pe intervievator, pentru a afla mai multe informaţii înainte de a da un răspuns, cu întrebări precum: *în ce interval salarial este încardrată această poziţie în momentul de faţă?*”, spune Elena Dumitru.
Cerinţe salariale în funcţie de „standardele pieţei”Când eşti indecisă, pe de o parte îţi doreşti jobul, dar nu ştii ce salariu să ceri, atunci spune-i intervievatorului că îţi doreşti un salariu care să se înscrie în „standardele pieţei” pentru postul respectiv.
Dacă intervievatorul insistă să-i spui o sumă atunci, presupunând că în domeniu salariile variază între 2.000 şi 3.000 RON, spune-i că-ţi doreşti 2.700 de lei.
„Dacă angajatorul îţi transmite, verbal/nonverbal că această sumă depăşeşte posibilităţile companiei, spune că aceasta este negociabilă. Cel mai probabil vei primi o remuneraţie aproape de suma cerută, având în vedere că angajatorul a insistat să-i spui exact, dincolo de eschivările tale cu privire la remuneraţia practicată în domeniu, salariul dorit”, mai spune Elena Dumitru.
Orice ai face, nu te vinde ieftin! Doar dacă nu cumva eşti într-o situaţie limită. „Dacă vei pleca de la interviu cu un gust amar în urma acestei negocieri preliminare, cu siguranţă vei fi frustrată înca din prima zi de lucru, în cazul în care vei fi angajată, iar acesta nu este un sentimentul cu care vrei să păşeşti în companie”, atenţionează psihologul.
Foto: Shutterstock