Pentru femei, avansarea în carieră poate fi un proces mai anevoios, din motive care nu țin neapărat de ele, ci mai degrabă de societate.
Vorba „Zoe! Zoe! Fii bărbată”, făcută celebră de piesa „O scrisoare pierdută”, a lui Ion Luca Caragiale, încă este folosită în situațiile în care cineva încearcă să încurajeze o femeie să treacă peste o situație dificilă. Iar când vine vorba de a încerca să facă o femeie să se simtă mai încrezătoare în forțele proprii, mulți aleg să îi sugereze să se îmbărbăteze. Dar este obligatoriu ca femeile să aibă o abordare masculină asupra vieții pentru a găsi succes, sau este doar un mit?
Am stat de vorbă cu Teodora Iacob (Coach de Leadership și Identitate) și Ana-Magdalena Hueni (Happiness and Burnout Prevention Coach), fondatoarele North Star Coaching, pentru a găsi răspunsul la întrebare și a înțelege mai bine mecanismele delicate din spatele avansării în carieră, de la preconcepțiile general acceptate de societate și până la pericolul adus de burnout. North Star Coaching este un proiect construit de femei pentru femei care își doresc să îmbine performanța în carieră cu o viață personală echilibrată.
Trebuie femeile să urmeze modelul masculin pentru a avansa în carieră? Ce ne-a spus experta Teodora Iacob
Teodora, tu ești coach pe zona de leadership și identitate. Cum te-au purtat pașii vieții profesionale în această direcție?
Într-un mod destul de firesc. Viața mea profesională a evoluat o data cu mine. Am petrecut mai bine de 15 ani lângă lideri din businessul românesc și european. Ei au reprezentat o școală extraordinară de leadership – o expunere permanentă la “așa da” și “așa nu” al căror impact imediat sau întârziat îl puteam vedea. Apoi vedeam cum putea fi redresat sau ii puteam vedea rezultatele dezatroase atunci când era ignorat.
A fost o învățare continuă, care a contribuit la propriile mele căutări legate de vocația mea de a oferi valoare prin munca mea. Am descoperit coaching-ul pe propria-mi piele. Am avut o sedință cu un Coach profesionist și experiența a avut un dublu rezultat: în primul rând m-a ajutat sa conștientizez care este de fapt valoarea pe care îmi doresc sa o ofer oamenilor și în al doilea rând mi-am dat seama că prin coaching pot să fac asta.
Cum sunt femeile care apelează cel mai des la îndrumarea ta? Care este profilul lor social, psihologic?
Femeile care vin sa lucreze împreună cu mine sunt inteligente, curajoase si hotărâte. Inteligente pentru ca înțeleg ca ceea ce le-a adus pana în acest punct al propriei performante este insuficient dacă vor sa facă un salt în dezvoltarea lor – profesională sau personală. Curajoase pentru ca lucrul cu noi, privitul cu onestitate în interiorul nostru este similar cu scufundarea în abis al căutătorilor de perle. Hotărâte pentru ca drumul acesta al transformării personale este un drum care devine parte din cine suntem, nu prea te poți opri și nu prea te poți întoarce.
Când vine vorba de profilul social – femeile care lucrează cu mine sunt în general profesioniste de carieră, femei care au investit enorm în educația și munca lor – unele își doresc sa își ducă profesia la următorul nivel în compania în care se găsesc, altele sa își ducă viața personală la următorul nivel – primul sau al doilea copil, fără să piardă ceea ce au obținut în viața profesională.
Sunt femei care au crescut profesional atât de mult, încât organizația în care se găsesc devine neîncăpătoare pentru ele și își doresc să aducă mai mult sens pentru ele și cei din jur – o schimbare de profesie sau o trecere de la angajat la antreprenor. Psihologic, femeile cu care lucrez sunt conștiente că provocările cu care se confruntă în îndeplinirea dorințelor lor izvorăsc din interiorul lor. De asemenea, sunt conștiente că lucrul cu propria persoana este cheia pentru a depăși aceste provocări.
În peisajul actual, este mai dificil pentru femei să devină lideri decât este pentru bărbați? Ce avantaje, respectiv dezavantaje apar atunci când o femeie își dorește să ajungă într-o poziție de leadership?
Cred că trăim o perioadă în care femeile se bucură de privilegii pe care predecesoarele noastre le-au câștigat cu greu – accesul în zone rezervate pana de curând cu preponderenta bărbaților. Acest lucru, desigur, vine și cu responsabilitatea de a face și de a fi mai mult. Dificultatea de a accesa rolul de lider pentru femei apare atunci când femeile pun la bătaie atuurile masculine și le neglijează pe cele feminine. Este normal sa facă asta.
Mergem la joacă pe un teren construit de și pentru bărbați. Învățăm ca dacă vrem sa fim lăsate pe terenul de joacă este nevoie să facem și să fim ca ei. Trăsăturile masculine precum logica, focus-ul pe rezultat, puterea, au dus omenirea spre rezultate remarcabile, unele dintre ele, de neimaginat acum 200 de ani.
Totuși, lumea de azi ne arată clar ca anumite aspecte au fost neglijate. Ne putem conecta instant cu prieteni în capătul celălalt al globului și totuși ne simțim deconectați. Avem acces la mai multă informație decât oricând, la un scroll distanță, și totuși nu ne dăm seama de ce ne simțim atât de nesiguri pe noi. Avem tehnologia în casă pentru a ne face viața mai ușoară și totuși ne confruntăm cu o epidemie de burnout.
Putem să zburăm în spațiu, dar aici pe Pământ încă avem copii care merg la culcare flămânzi. Putem să vizităm cele mai îndepărtate locuri pe planetă, dar nu am învățat să ne pese suficient de ea. Mai mult ca oricând, trăsături feminine precum generozitatea, intuiția, colaborarea, receptivitatea, păsarea, sunt necesare dacă dorim să mergem mai departe – să facem față provocărilor din prezent și să construim reziliență, să ne pese de relații la fel de mult ca de rezultate, sa îmbrățișăm diversitatea nu doar pentru că dă bine, ci pentru că asta ne deschide mințile și inimile și conduce firesc spre inovație.
Care sunt sacrificiile mai puțin discutate din spatele călătoriei unei femei către a deveni lider?
Femeilor le place să poarte mai multe pălării. Și să le poarte bine, frumos și cu grație. Cele uzuale – pălăria de profesionist, cea de soție, de mamă, de prietenă, și cele specifice – pe care fiecare dintre noi ni le cunoaștem intim. Lider putem fi în orice domeniu ne alegem, iar sacrificiul este că nu putem purta toate pălăriile în același timp fără sa ne expunem în primul rând riscului de a fi în permanență în căutarea a ceea ce nu avem în prezent și a riscului de burnout.
Spune-ne despre un mit legat de femeile care au o poziție de conducere ce ți-ai dori să dispară.
Este un mit că felul în care obținem un loc la mesele conduse cu precădere de bărbați este prin a lovi cu pumnul în masă și a ne folosi de trăsăturile masculine. Acest mit va dispărea pe măsură ce tot mai multe femei vor conștientiza valoarea și vor pune în practică atuurile lor feminine în leadership.
Ce trebuie să știi despre burnout, urmând sfaturi de la experta Ana-Magdalena Hueni
Ana, cum de ai devenit tu coach de fericire și de prevenție a burnout-ului? Ce te-a inspirat să alegi această cale?
Am descoperit coachingul într-o perioadă dificilă din viața mea. Îmi pierdusem ambii părinți iar relațiile personale pe care le construisem păreau că se destramă rapid fară un impuls permanent din partea mea. Am observat atunci că dacă nu eram proiecția fericirii și mergeam la petreceri, prietenii mei nu erau dispuși să fie cu mine și să înțeleagă dificultățile prin care treceam. La serviciu era o perioadă cu multă presiune și schimbări, așa că m-am refugiat în muncă, ca să înăbușesc tristețea pe care o simțeam. Era singura cale pe care o știam pentru a nu mai simți durerea emoțiilor neadresate.
Apoi am întâlnit un coach care mi-a pus o oglindă incomodă în fața ochilor și cu ajutorul căruia am început să fac mici schimbări în punctele esențiale din viața mea.
În șase luni eram altă persoană și am reușit să iau niște decizii care mi-au schimbat complet cursul vieții, pe toate planurile. A fost o călătorie provocatoare, care însă a meritat pe deplin, deoarece astăzi sunt o femeie împlinită pe toate planurile, și mai ales am învățat să mă pun pe mine pe primul plan ca urmare a acestei călătorii.
După ce am trecut prin procesul acesta transformațional, cred că a venit natural și dorința de a da mai departe. Am simțit astfel că vreau să devin coach la rândul meu și am ales o nișă cu care eu însămi m-am confruntat ca tânără femeie leader în Romania: performanță, burnout și dragostea de sine.
Care este experiența ta personală cu burnout-ul?
Am făcut un burnout care m-a marcat și m-a speriat deoarece într-o dimineață m-am trezit efectiv paralizată. Corpul meu nu a mai vrut să mă ajute să repet o viață în care doar îi luam din energie și de fapt mergeam pe deficit de mulți ani. Deficit de somn, de relaxare, de timp pentru mine, de timp pentru un hobby, de timp petrecut cu cei dragi, de timp fară a face nimic. Toate acestea sunt extem de importante și doar când le integrezi în viața ta ca o normalitate, nu poți spune că ai schimbat mindset-ul care a provocat boala.
Această importantă schimbare este cea care m-a făcut să rămân la un singur burnout și apoi să nu ajung iarăși acolo.
În retrospectivă pot spune că pentru mine burnout-ul a fost și o binecuvântare pentru că m-a ajutat să mă “trezesc” la realitate și să îmi schimb radical viața și felul de a gândi.
Care sunt regretele cele mai mari ale persoanelor care apelează la tine pentru îndrumare?
În coaching nu lucrăm nici cu trecutul, nici cu regretele, și poate de asta nu aș ști să răspund la această întrebare. Pot doar să îți spun că cei care chiar vin la întâlniri și își stabilesc obiective smart fac salturi uriașe și îi invit la absolut fiecare sesiune să le sărbătorim împreună. Este important pentru rezultatul final ca omul să se uite la întreaga călătorie și să învețe să se bucure de orice pas, oricât de mic.
Care sunt dezavantajele pe termen scurt, respectiv pe termen lung, ale capcanei burnout-ului?
Cred că este ideal să nu ajungem la burnout și să conștientizăm din timp dacă nu trăim sustenabil. De asta eu marșez mult pe prevenție.
Cine ajunge la burnout este posibil să repete boala de nenumărate ori și să plătească scump din punct de vedere al sănătății, până când învață cum să schimbe anumite credințe care duc la acest diagnostic.
Dezavantajele pe termen scurt? Lipsa de claritate în gândire (mental fog), o stare de oboseală și epuizare continuă, insomnii, agitație, nervozitate, cinism față de muncă, agresivitate, dorință de izolare de familie și prieteni, depresie, grad înalt de stres presărat cu emoții instabile, anxietate și așa mai departe.
Simptomele se pot manifesta în același timp sau persoana care suferă de burnout poate manifesta doar câteva dintre acestea.
Dezavantajele pe termen lung sunt concediul medical prelungit, trecerea pe medicație de anxietate, insomnii, depresie și agravarea acestor afecțiuni cu fiecare nou burnout. De asemenea, poate apărea teama că persoana să se reîntoarcă în mediul profesional care a contribuit la această boală, deci sunt perdanți inclusiv pe plan economic.
Există mulți oameni care dau tot ce au mai bun la locul de muncă, căutând să mulțumească pe toată lumea.
Poate fi schimbată această mentalitate care dictează să te sacrifici pentru alții?
Da cu siguranță se poate schimba această mentalitate de a mulțumi pe toată lumea și de a nu ne prioritiza pe noi în detrimetrul celorlalți.
Și primul pas este conștientizarea acestui comportament și cu stabilirea unor obiective sustenabile pentru a ieși din acest cerc vicios care duce mereu la același rezultat: un nou ciclu al bolii.
În coaching se lucrează cu obiectivul clientului și dacă acesta este deschis să se uite la ceea ce face în mod constant și dorește să schimbe ceea ce nu îi este prielnic, cu siguranță vor veni și rezultatele.