Bariere în comunicarea organizaţională

De multe ori, atingerea obiectivelor organizaţionale poate eşua dintr-o multitudine de cauze. Însă, una foarte importantă este comunicarea organizaţională deficitară. Atunci când…

… fluxul informaţional nu circulă eficient, când ideile şi sarcinile managerilor generali nu ajung în forma exactă la subalterni sau când zvonurile creează confunzie în interiorul organizaţiei, activitatea acesteia şi implicit rezultatele ei vor fi grav afectate.

Comunicarea organizaţională trebuie să fie o permanentă provocare pentru birourile de resurse umane şi managerii de departamente, care trebuie să găsească constant cele mai eficiente modalităţi de a creşte fluxul informaţional şi de a permite angajaţilor să fie în permanenţă conectaţi la evenimentele din companie.

Foarte multe probleme apărute într-o organizaţie sunt cauzate de lipsa de comunicare. Confuziile, neînţelegerile sau mai rău, îndeplinirea defectuoasă a sarcinilor angajaţilor sunt cele mai frecvente efecte ale barierelor de comunicare organizaţională.

Maurice Munteanu, reacție dură după victoria lui Călin Georgescu. 'Treziți-vă!' Ce mesaj a transmis editorul de modă

Recomandarea zilei

Din acest motiv, managerii generali ar trebui să verifice constant gradul de fidelitate a informaţiilor transmise către angajaţi.

Posibile bariere de comunicare

Studiile de specialitate au descoperit în timp patru bariere de comunicare foarte răspândite în organizaţii.

Trecutul neștiut al femeii care aspiră la titlul de Prima Doamnă a României. Ce s-a aflat acum despre Cristela Georgescu, soția lui Călin Georgescu

Recomandarea zilei

Barierele de conceptie sunt reprezentate de presupunerile pe care le fac oamenii din companie – bănuielile şi concluziile pripite, dar şi exprimarea greşită a mesajelor. Spre exemplu, în multe companii unele departamente consideră că importanţa lor pentru buna desfăşurare a activităţii generale este mai mare decât cea a altor departemante.

Dacă departamentul de resurse umane consideră că este mai important decât cel de marketing, atunci comunicarea dintre acestea va fi deficitară, lipsită de interes şi automat efectele asupra organizaţiei nu vor fi unele pozitive.

Foarte des întâlnite sunt barierele de mediu. Acestea ţin de climatul de muncă necorespunzător unde sunt prezenţi mulţi factori perturbatori, precum zgomotul sau frigul. Tot la categoria barierelor de mediu se înscriu şi diferenţele de pregătire profesională dintre membrii organizaţiei.

Barierele de limbaj apar în momentul în care exprimarea diferită conduce la neînţelegeri, confuzii sau transmiterea unor sensuri greşite ale informaţiilor. Dacă doi angajaţi vorbesc despre un anumit subiect dar limbajul folosit nu este unul comun, atunci în comunicare se pot strecura mesaje greu de înţeles care vor creea confuzii.

În cele din urmă, barierele determinate de poziţia emiţătorului şi receptorului sunt cele care intervin atunci când unul dintre cei doi are o imagine denaturată despre sine şi despre interlocutor. Cu alte cuvinte , situaţiile în care unul dintre participanţii la discuţie îl consideră inferior pe celălalt şi-l tratează ca atare.

De asemenea, alte bariere de comunicare organizaţională pot fi existenţa unei politici mult prea birocratice în ceea ce priveşte accesul angajaţilor către conducerea companiei şi lipsa unei reţele de comunicare intranet sau a unor panouri de informare.

Ideal ar fi ca toate aceste bariere să nu existe în organizaţii, iar procesul comunicării să se desfăşoare fluent şi fără imperfecţiuni. În realitate, companiile sunt nevoite să facă mari eforturi pentru a diminua efectele negative produse de barierele comunicării organizaţionale.

Foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Libertatea.ro

Cine este Cristela Georgescu, soția lui Călin Georgescu. A locuit în Austria și a scris mai multe cărți

Fanatik

Ce trebuie să pui pe rafturile de pe ușa frigiderului. Experții au dezvăluit cum să ții alimentele la rece, ca să reziste cât mai mult timp

GSP.ro

Soția lui Dan Șucu, reacție după victoria lui Călin Georgescu: „De ce punem mai întâi ștampila și abia apoi căutăm în DEX?”

Urmărește-ne pe Google News