Ştiinţa astrelor a împrumutat, din vremuri străvechi, simboluri puternice din alchimie. Fiecare zodie a căpătat trăsături specifice în funcţie de metalele folosite de alchimişti, despre care ei credeau că se află în strânsă legătură cu astrele cerului.
BERBECUL, zodia fierului
Dominat de planeta Marte, semnul Berbecului e asociat cu fierul, metalul masculin prin excelenţă, care emană forţă şi duritate. Din punct de vedere spiritual, fierul reprezintă necesitatea de a reprima instinctele primare şi de a fortifica sufletul. Rezistenţa şi agresiunea sunt adesea asociate cu acest metal, dar şi rugina, uzura sau degradarea. Mai mult decât celelalte zodii de Foc, Leul şi Săgetătorul, Berbecul trebuie să se ferească de semnele de Apă: Racul, Peştii sau Scorpionul.
TAURUL, zodia cuprului
Remediile din cupru erau folosite de popoarele antice înainte să fie descoperite de alchimişti. Metalul roşcat, asociat planetei Venus, este moale, uşor de prelucrat şi bun conducător de căldură. Cuprul atrage şi răspândeşte energie, iar din punct de vedere spiritual, el modelează şi transformă resursele înconjurătoare. Asemenea lui Venus, cuprul este vindecător şi echilibrează organismul. El face legătura între inimă, spirit şi univers, modelând destinul uman.
GEMENII, zodia mercurului
Singurul metal lichid cunoscut de alchimişti, mercurul avea să fie supranumit „argintul viu”. Pentru ei, era energia din adâncul pământului, materia originară din care au apărut celelalte metale şi care ar fi putut transforma totul în aur. Simbol al fluidităţii, al forţei şi al energiei, mercurul avea numeroase valenţe în alchimie. Metalul argintiu era principiul de legătură între toate elementele. Asociat cu planeta Mercur, el reprezenta transformarea, schimbarea şi adaptarea.
Lumina rece a argintului a fost din cele mai vechi timpuri asociată cu astrul nopţii care guvernează semnul Racului. Este al doilea metal ca importanţă, după aur, dar simbolistica lui este mult mai bogată. Argintul reprezenta principiul feminităţii, al purităţii şi al adevărului. Prin contrast cu aurul, lumina lui rece semnifică pacea interioară, iubirea şi echilibrul, de aceea era adesea utilizat în ritualurile de purificare şi vindecare. Coroziunea metalului aminteşte totuşi şi de latura întunecată a acestui semn: pervertirea.
LEUL, zodia aurului
Perfecţiune, putere şi împlinire: astfel era văzut metalul preţios de către alchimişti, al căror vis etern era să transforme orice metal în aur. Asociat cu Soarele, aurul înseamnă viaţă, enegie, căldură şi prosperitate. Totodată, legătura cu divinitatea implica înţelepciune şi cunoaştere profundă. Fascinaţia magică, aproape bolnavă, pe care aurul o exercita asupra alchimiştilor avea şi o latură întunecată: lăcomia şi lipsa de demnitate.
În Antichitate, alama se obţinea din cupru şi zinc, metale pe care alchimiştii încercau să le transforme în aur. Culoarea ei galben-aurie şi rezistenţa la eroziune, datorată zincului, a transformat alama într-un aliaj preţios din care se făceau bijuterii şi obiecte decorative. Aliajul avea o semnificaţie aparte pentru alchimişti, el simboliza uniunea dintre spirit şi corp, dintre energie şi materie. Luciul alamei avea o chemare magică, reprezentând năzuinţa spre perfecţiune.
BALANŢA, zodia bronzului
Aliaj dur şi rezistent, bronzul întruchipa puterea, statornicia şi echilibrul. Bronzul, cu luciul lui auriu, juca un rol important în procesele de obţinere a aurului. Procesul de topire şi solidificare, care avea drept rezultat un metal atât de dur, era comparat cu purificarea spiritului şi înălţarea lui. Focul activa energia pozitivă a metalelor care compuneau bronzul, iar spiritul putea să se înalţe. Alchimiştii asociau bronzul cu planeta Venus, cu năzuinţa spre eternitate şi divinitate.
SCORPIONUL, zodia fosforului
Fosfor înseamnă „purtător de lumină”, o metaforă deosebită pentru substanţa recunoscută pentru toxicitatea ei letală. În accepţiunea alchimiei, fosforul combină, în mod straniu, lumina cu întunericul şi viaţa cu moartea. Este semnul tenebrelor, al umbrelor şi al tainelor. Totodată, este semnul ambiţiei şi al reuşitei, dar îşi vădeşte puterea în întuneric, astfel că drumul Scorpionului este întotdeauna unul ascuns. El îşi urmăreşte scopul din umbră, alegând căile lăturalnice, misterioase.
SĂGETĂTORUL, zodia cositorului
Metal straniu, care „scrâşnea” în timp ce era prelucrat şi se topea la temperaturi relativ mici, cositorul era asociat mai degrabă cu puterile malefice ale diavolului. Cu toate acestea, alchimiştii îi recunoşteau calităţile deosebite de protejare a obiectelor pe care le acoperea. Rezistent la apă, dar nu şi la foc, cositorul era o enigmă. Drept pentru care a început să fie folosit în practicile divinatorii. Ghicitul în cositor topit era larg răspândit în Europa Evului Mediu.
CAPRICORNUL, zodia plumbului
Metalul planetei Saturn, unul dintre cele mai grele şi mai dense, plumbul avea conotaţii magice. Paracelsus, celebrul alchimist elveţian, considera plumbul „apa tuturor metalelor”, adică elementul care ajută la dizolvarea celorlalte. Era materia primă a alchimiştilor, metalul de bază pe care îl foloseau în aliaje. În astrologie, plumbul reprezintă stabilitatea, puterea interioară şi duritatea. Din perspectiva spirituală, plumbul poate fi asociat cu latura întunecată şi cu dorinţele ascunse.
VĂRSĂTORUL, zodia arsenicului
Pulbere fină, cu miros specific de usturoi, arsenicul a fost cea mai puternică otravă din Antichitate până în secolul al XVIII-lea. Celebra familie Borgia folosea arsenicul în mod ingenios pentru a scăpa de rivalii politici. Otrava era totodată temută şi adorată. Se credea că sporeşte virilitatea bărbaţilor şi frumuseţea femeilor. Pentru alchimişti, substanţa solidă care devenea gaz când era încălzită părea să fie sursa unor puteri supranaturale.
PEŞTII, zodia antimoniului
Cunoscut încă din Antichitate, antimoniul a exercitat o fascinaţie deosebită asupra alchimiştilor. Metalul alb-argintiu era întrebuinţat în aliaje care aveau calitatea rară de a se dilata la solidificare. În Evul Mediu, antimoniul capătă o semnificaţie magică şi începe să fie folosit la obţinerea remediilor pentru purificarea organismului. Antimoniul reprezenta şi purificarea spirituală, înălţarea, căutarea idealului dincolo de limitele pământeşti.