Numai să le vezi în faţa ochilor şi parcă te-apucă mâncărimea, aşa de nesuferite îţi sunt! E vorba despre alimentele la care eşti alergică sau doar intolerantă.
Aparent, intoleranţa şi alergia la anumite alimente pot fi confundate, explică dr. Săndica Bucurică, medic gastroenterolog la Hyper-clinica MedLife Favorit, însă ele sunt diferite atât ca mecanism de apariţie, cât şi ca mod de manifestare. Alergia alimentară este o reacţie rapidă, manifestată prin urticarie, respiraţie dificilă, edem glotic (umflarea gâtului), scăderea tensiunii arteriale şi care poate merge până la şoc anafilactic, punând viaţa în pericol. Intoleranţa alimentară, pe de altă parte, se manifestă vag, nespecific, prin : balonare, dureri abdominale difuze, diaree, greaţă, eczeme, dureri de cap, şi reprezintă mai degrabă o reacţie chimică la alimente consumate în mod frecvent. Intoleranţa apare prin lipsa (congenitală sau dobândită) a unei enzime necesare digestiei unui constituent alimentar.
«Inamicii» cei mai comuni
Intoleranţa alimentară apare frecvent la cereale (gluten), la lapte (lactoză), fructe (fructoză), ciocolată (theobromină, prezentă natural în ciocolată), ouă, vin, unii aditivi alimentari. Unele dintre aceste alimente pot provoca nu doar intoleranţă, ci şi alergii: laptele şi ouăle, de exemplu. Alergii veritabile provoacă însă şi alunele, nucile, peştele, moluştele şi soia. De aceea, în multe ţări, menţionarea prezenţei acestor ingrediente într-un produs este obligatorie. Aditivii nu provoacă alergii, însă pot provoca intoleranţe. Astfel, sulfiţii (de sodiu şi potasiu), metabisulfiţii – prezenţi în vin, monosodiu glutamatul, dioxizii de sulf, acidul ascorbic, lecitina din soia, E 322 sunt asociaţi cu apariţia simptomelor de intoleranţă. Majoritatea sunt folosiţi drept conservanţi pentru alimente, băuturi şi chiar medicamente. Nu există o analiză care să pună diagnosticul direct – „eşti alergică sau intolerantă la X aliment“, ci există teste specifice pentru cele mai importante şi frecvente alergii şi intoleranţe. Deci e nevoie să mergi întâi la specialistul alergolog, gastroenterolog sau nutriţionist, pentru a stabili dacă e vorba de o intoleranţă, o alergie şi ce anume teste ai de făcut.
Cum descoperi intoleranţa
Uneori, este dificil de pus în evidenţă factorul declanşator, şi atunci medicul va exclude din meniurile tale alimentele susceptibile de a-ţi provoca simptomele şi le va reintroduce pe rând, în cantităţi mici, ca test-diagnostic. Cam cum se procedează cu diversificarea alimentaţiei la bebeluşi. E bine să mai ştii că o alergie alimentară sau o intoleranţă poate apărea la orice vârstă. Copiii sunt totuşi mai expuşi la alergii alimentare, mai ales dacă şi părinţii lor sunt alergici. Alergiile alimentare descresc ca frecvenţă odată cu vârsta. Intoleranţa alimentară este mai probabil să apară când organismul este slăbit (de exemplu, după o enterocolită acută), în cadrul unor boli, sub stres, imunitate scăzută, alimentaţie şi viaţă dezordonate.