Deja-vu, un mister al creierului uman

Cu siguranţă ai avut cel puţin o dată un deja-vu. Eşti într-un loc nou, cu oameni noi, făcând un lucru complet nou şi deodată ai o imagine pe care ţi se pare că ai mai văzut-o odată…
… sau poate primeşti o replică şi ţi se pare că ai mai auzit-o la un moment dat, deşi ar fi fost imposibil.

Termenul „deja-vu” a fost folosit pentru prima dată de un francez şi înseamnă, desigur, „deja văzut”.

Este o experienţă frecventă şi la copii, şi la adulţi, şi totuşi rămâne unul din marele mistere a le creierului uman, în ciuda nenumăratelor studii pe această temă.

Care ar putea fi explicaţia? Depinde pe cine întrebi. Parapsihologii vor spune că un deja-vu se datorează unei experienţe dintr-o viaţă anterioară sau unei premoniţii. Psihologii, mai sceptici, vor spune că ţine pur şi simplu de dorinţele tale, de fantezii şi imaginaţie. Cu alte cuvinte ţi-ai dorit un lucru, iar când el se întâmplă cu adevărat ţi se pare că l-ai mai trăit, dar de fapt l-ai trăit în imaginaţia ta.

Imagini superbe din noua casă a Elwirei și a lui Mihai Petre. Uite cât de simplu și frumos au amenajat și ce canapea spectaculoasă și-au pus în sufragerie! FOTO

Recomandarea zilei

Totuşi, unii cercetători nu se mulţumesc cu atât şi caută explicaţii mai pertinente.

De ce avem deja-vu

Prima teorie a fost cea a văzului. Se spunea că un ochi ar putea vedea ceea ce se întâmplă în jur cu câteva fracţiuni de secundă mai repede decât celălalt, iar când al doilea ochi înregistrează informaţia, ai impresia că ai mai văzut-o. De fapt, amintirea provine de la primul ochi şi este veche de numai câteva sutimi de secundă. Teoria a fost combătută rapid, pentru că şi cei cu un singur ochi au deja-vu-uri şi, în plus, în această senzaţie sunt implicate şi alte simţuri, de exemplu auzul sau simţul tactil.

Simplu și la obiect. Ce a spus Honorius Prigoană despre Adriana Bahmuțeanu, mama fraților lui și fosta soție a tatălui său

Recomandarea zilei

Una dintre explicaţiile ce a rămas încă în picioare este cea a anomaliilor de memorie. În timpul unui deja-vu, senzaţia că ai mai trăit acea experienţă este foarte puternică, dar n-ai putea să spui când şi unde ai mai trăit-o. În plus, pe măsură ce trece timpul îţi aminteşti că ai avut un deja-vu, dar nu mai ştii de ce era legat.

Asta înseamnă, spune teoria, că există o suprapunere între memoria de scurtă durată şi cea de lungă durată. Cu alte cuvinte experienţa pe care o trăieşti este stocată în memorie foarte rapid, înainte că creierul să o poată procesa şi evalua.

De fapt, nu îţi aminteşti o experienţă anteriora identică ci exact pe cea pe care o trăieşti în momentul respectiv şi care a intrat în memorie înainte să-ţi dai seama. Până la urmă, mintea umană lucrează mai repede decât orice calculator.

Alţi psihologi şi psihiatri sunt de părere că deja-vu-urile sunt mici aberaţii neurologice. Epilepsia de lob temporal, cea mai frecventă formă de epilepsie a adulţilor este adesea asociată cu deja-vu-urile, în sensul că cei bolnavi au foarte multe experienţe de acest gen, şi în timpul crizelor, şi între ele.

Şi cum epilepsia este rezultatul unei activităţi electrice aberante la nivelul creierului, se presupune că şi la persoanele sănătoase, deja-vu-urile sunt provocate de mici impulsuri electrice rătăcite prin creier. Astfel, impresia că-ţi aminteşti o scenă este falsă. Ea nu există în memoria ta, dar acel impuls electric îţi dă această senzaţie.

Pe de altă parte, se cunosc şi cazuri de persoane care au avut crize de deja-vu, în timpul anumitor tratamente. Un bărbat bolnav de gripă a luat o combinaţie de medicamente care i-a dat senzaţii puternice şi repetate de deja-vu.

I s-a părut atât de interesant încât a urmat  tratamentul până la sfârşit şi a contactat doi psihiatri care au scris şi o lucrare bazându-se pe cazul lui. Aşadar este posibil ca şi anumite substanţe pe care le ingerăm să dea deja-vu-uri, chiar dacă acestea nu se repetă des şi nu sunt extrem de puternice.

Jamais vu, opusul lui deja-vu

Dacă mulţi dintre noi au deja-vu-uri şi cunosc fenomenul, mai puţini ştiu că există şi opusul, numit jamais vu, adică „niciodată văzut”. Cei care au asemenea senzaţii nu sunt capabili să recunoască obiecte, situaţii sau persoane, deşi sunt siguri că le-au mai văzut odată. De multe ori, jamais vu apare la persoane care suferă de epilepsie sau amnezie, dar uneori şi la oameni sănătoşi.

Se pare că în acest caz există o comunicare slabă între memorie şi sistemele care înregistrează senzaţiile prezente.

Foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Libertatea.ro

Mihai Bendeac era certat cu Gabriel Cotabiță. Actorul regretă: „Iartă-mă. Deși e prea târziu. Mi-am dovedit că sunt un om prea mândru”

Fanatik

Ce conține, de fapt, salamul Pikok pe care sute de mii de români îl cumpără de la Lidl. Are eticheta rețetă curată, dar puțini oameni o și citesc

GSP.ro

Marea iubire a lui Ion Țiriac are o afacere de succes » Cu ce se ocupă femeia

Urmărește-ne pe Google News