Cum variază gustul cafelei în funcție de originea boabelor

.

Oricine este un fan adevărat al cafelei știe că nicio ceașcă nu seamănă cu alta. Uneori, băutura poate avea o aromă dulceagă, cu note florale sau fructate, iar alteori este mai intensă și chiar puțin amăruie.

De unde vin aceste diferențe de gust, chiar dacă băutura se prepară în aceleași condiții și în același tip de espressoare? Răspunsul este mai complex, una dintre cauze fiind chiar genetica plantei de cafea. În acest articol vom prezenta factorii care influențează gustul acestei băuturi savurate în întreaga lume.

ADN-ul cafelei este baza gustului

Totul pornește de la ceea ce se numește identitatea genetică a arborelui de cafea. Specia și soiul din care provine boaba sunt primele care influențează gustul final. Cele două specii principale consumate la scară largă sunt Coffea Arabica și Coffea Canephora (mai cunoscută sub numele de Robusta). 

Care sunt caracteristicile principale ale arabica sau robusta, te-ai putea întreba. Arabica e mai pretențioasă la factorii de mediu, dar oferă o cafea cu arome complexe, aciditate echilibrată și un gust rafinat, în timp ce Robusta are o notă mai amară, un corp mai puternic și un conținut ridicat de cofeină.

Însă gustul cafelei nu este influențat doar de specii. În interiorul acestora există zeci de soiuri, de exemplu, Typica sau Bourbon, soiuri din familia Arabica, care adaugă propriile nuanțe gustative. Bourbon, de pildă, este recunoscut pentru dulceața sa, în timp ce Typica impresionează prin notele florale și aciditatea delicată.

Terroir: când pământul dă gust

Apoi vine terroir-ul, un concept preluat din lumea vinului. Acesta se referă la toate condițiile naturale în care crește planta: tipul de sol, altitudinea, clima, umiditatea, expunerea la soare și chiar practicile locale de cultivare. El este motivul pentru care o cafea crescută la 1.800 m altitudine în Etiopia va avea un gust radical diferit de una cultivată în Brazilia, chiar dacă provin din același soi.

Altitudinea, în mod special, are un rol esențial. Cu cât planta crește mai sus, cu atât maturizarea cireșelor de cafea este mai lentă, iar acest lucru duce la o concentrare mai mare a zaharurilor și a compușilor aromatici. Rezultatul se reflectă într-o cafea mai dulce, mai acidă, mai vibrantă.

Procesarea: gustul se modelează după recoltare

Odată culese, cireșele de cafea trec printr-un proces de extragere a boabelor, cunoscut drept procesare. Acesta poate fi „spălat” (washed), „natural” (uscat cu tot cu pulpă) sau „honey” (o metodă intermediară). Fiecare tehnică influențează gustul în mod diferit.

De exemplu, o cafea procesată „natural” tinde să aibă note de fructe coapte, uneori chiar gust de vin sau fructe fermentate. În schimb, procesarea „spălată” oferă un gust mai curat, mai clar, în care ies la iveală atributele naturale ale soiului și terroir-ului.

Prăjirea și prepararea: finețuri care pot schimba totul

Chiar și cea mai aromată boabă poate fi compromisă de o prăjire greșită sau de o extracție slabă. Prăjitorii aleg temperaturi și timpi diferiți pentru a evidenția (sau ascunde) anumite note. O prăjire ușoară poate păstra aciditatea și notele florale, în timp ce o prăjire mai intensă va aduce gusturi de ciocolată, caramel sau condimente.

Apoi, vine metoda de preparare: espressor, filtru, ibric. Fiecare scoate la iveală alte fațete ale cafelei. La fel, calitatea apei, măcinătura, cantitatea de cafea folosită și temperatura contribuie cu câte puțin la ceea ce vei simți savurând o ceașcă de băutură.

În concluzie, fiecare boabă de cafea are în ea o întreagă poveste: a plantei din care provine, a fermierului care a cultivat-o, a solului și vremii care au înconjurat-o, a modului în care a fost procesată, prăjită și, într-un final, preparată. Gustul cafelei nu este întâmplător. Este o sumă de alegeri, condiții și influențe naturale care, împreună, creează o experiență unică.

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter
buton