Un moment istoric a avut loc zilele trecute în lumea tehnologiei: inteligența artificială a reușit să treacă testul Turing. Acest test, propus de celebrul informatician, matematician și filosof Alan Turing în 1950, măsoară capacitatea unei mașini de a imita omul atât de bine încât să păcălească interlocutorii. Practic, dacă o inteligență artificială poate purta o conversație și oamenii nu-și dau seama că vorbesc cu un robot, atunci ea trece testul.
Într-o lume tot mai digitalizată, în care informațiile apar continuu pe site-uri și pe rețelele de socializare, aceasta înseamnă că nu vom mai ști dacă un anume conținut este scris de cineva sau dacă acesta a fost generat de inteligența artificială. Apoi, pentru că trăim într-o lume care comunică global, apare și problema traducerilor.
Ne putem baza pe texte și traduceri automatizate?
Cercetătorii de la Universitatea din California, San Diego, au demonstrat că modelul GPT-4 a fost perceput ca fiind uman în 54% dintre interacțiuni. Aceasta este prima dată când o inteligență artificială reușește să treacă acest prag, depășind astfel un obstacol considerat mult timp imposibil.
Ruxandra Grigorescu, CEO Transl8, afirmă că „în prezent, inteligența artificială nu doar că poate face traduceri sau răspunde la întrebări, dar o face într-un mod care pare natural și autentic. Acest lucru ridică o problemă majoră: dacă un text sună convingător, asta nu înseamnă neapărat că este și corect. Ca firmă de traduceri, avem o responasbilitate față de client, iar responsabilitatea este umană”.
Problema traducerilor automatizate: sună bine, dar sunt corecte?
Într-o lume globalizată, multe companii aleg să folosească inteligența artificială pentru traduceri rapide. Dar, după cum subliniază specialiștii din industrie, există riscuri majore când AI-ul este utilizat fără supraveghere umană.
„Deși tehnologia AI a avansat considerabil, nu poate înlocui discernământul și expertiza unui traducător uman”, explică Ruxandra Grigorescu. „În domenii sensibile, o interpretare greșită poate avea consecințe grave. De aceea se apelează în continuare la firma de traduceri, sunt servicii specializate.”
De exemplu, în domeniul medical, o eroare de traducere poate duce la administrarea unui tratament greșit. În sectorul juridic, o frază tradusă incorect poate schimba complet sensul unui contract.
Traducerea nu este doar despre cuvinte, ci despre cultură
Un alt aspect esențial este adaptarea mesajului la cultura țării în care ajunge. Un joc de cuvinte care funcționează în engleză poate să nu aibă sens în franceză sau germană. Expresiile, umorul, chiar și nuanțele limbajului variază enorm de la o cultură la alta.
Acest lucru este imposibil de reprodus perfect de o inteligență artificială, deoarece ea nu trăiește într-o anumită cultură și nu înțelege subtilitățile acesteia, iar „datele folosite pentru antrenarea generalistă a modelelor actuale nu sunt neapărat ancorate cultural, în vreme ce noi, ca firmă de traduceri, combinăm tehnologia cu expertiza umană pentru a oferi servicii de înaltă calitate, asigurându-ne că fiecare traducere este precisă și adecvată contextului cultural”, explică CEO-ul Transl8.
Eroarea AI-ului: când sună convingător, dar nu e corect
Un pericol major al AI-ului care a trecut testul Turing este că oamenii îl pot percepe ca fiind infailibil și pot ajunge să nu mai verifice acuratețea răspunsurilor sau a traducerilor pe care le furnizează. Dacă o frază sună corect și natural și mai este și convingătoare, utilizatorul de rând nu va avea motive să o pună sub semnul întrebării și o va transmite mai departe, propagând astfel fără să vrea informații eronate și adesea chiar periculoase.
Aceasta este o problemă serioasă, mai ales în domenii unde precizia este esențială. Dacă o traducere automatizată greșită trece neobservată, consecințele pot fi imense.
Cum ne protejăm de erorile AI în redactări și în traduceri?
Atât pentru companii, cât și pentru persoane fizice, mai ales în situații unde rigoarea este esențială, soluția este clară: inteligența artificială trebuie folosită ca un instrument, nu ca o soluție completă. Textele generate astfel pot fi folosite ca orientare sau ca atare doar dacă filtrul uman atent, care cunoaște subiectul și știe să deosebească erorile convingătoare de adevăr, validează corectitudinea lor.
Firmele de traduceri joacă un rol crucial în menținerea calității și acurateței traducerilor, mai ales în domenii precum cel medical, juridic sau tehnic. „Inteligența artificială este un instrument valoros, dar trebuie utilizată cu precauție”, avertizează Ruxandra Grigorescu.
Așadar, chiar dacă AI-ul a făcut un pas uriaș în direcția imitării umanității, scrierea textelor bune și traducerile de calitate rămân deocamdată domenii unde expertiza umană este indispensabilă.
Sursă foto: DALLE3 / Bing Images
Ultima modificare aprilie 7, 2025 4:52 pm