Chirurgia mamară și alăptarea

.

Multe femei observă schimbări semnificative la nivelul sânilor după naștere, din cauza sarcinii și a alăptării. Nu de puține ori, aceste modificări, precum scăderea volumului, lăsarea sânilor și modificarea areolei și a mamelonului, le afectează stima de sine și le determină pe unele dintre ele să apeleze la chirurgia mamară. În acest sens, una dintre preocupările majore ale acestora constă în impactul procedurilor chirurgicale asupra alăptării, aspect despre care vom discuta în cele ce urmează.

Îngrijorările mamelor după naștere

Dorința de a-și recăpăta încrederea în sine după naștere are drept rezultat o mai mare deschidere către procedurile estetice în rândul proaspetelor mămici. Totuși, o parte dintre acestea ezită să apeleze la ajutorul medicului estetician din cauza unor temeri legate, în primul rând, de producția de lapte.

Altfel spus, există această îngrijorare comună legată de posibilitatea ca aceste intervenții chirurgicale să afecteze țesutul glandular responsabil pentru producerea laptelui, compromițând astfel capacitatea de alăptare a mămicilor.

În mod similar, multe dintre femei se gândesc și la riscul de apariție a infecțiilor sau a altor complicații asociate procedurilor. Perioada de recuperare postoperatorie reprezintă și ea un impediment pentru paciente. Motivul este unul cât se poate de firesc – a gestiona simultan atât vindecarea de după operație, cât și îngrijirea nou-născutului poate fi o adevărată provocare.

Adevărul este că, în cazul unei sarcini recente, este recomandat ca pacientele să apeleze la intervențiile chirurgicale la cel puțin 6-12 luni de la naștere, respectiv după finalizarea procesului de alăptare, după caz. Acest lucru se datorează atât schimbărilor hormonale, cât și glandei mamare, a pielii și a țesuturilor care tind să sufere modificări în această perioadă.

Însă dincolo de aceste aspecte, procedurile chirurgicale mamare pot fi realizate în deplină siguranță, mai ales dacă sunt efectuate de un specialist în domeniu, precum dr. Amit Beedasy. Astfel, cu o planificare atentă a detaliilor și o execuție precisă, se pot obține rezultate estetice extraordinare, fără a compromite bunăstarea pacientelor sau a nou-născutului.

Chirurgia mamară: proceduri

Augmentarea mamară:

  • Implanturi mamare: au ca scop creșterea volumului sânilor. Implanturile pot fi plasate sub mușchiul pectoral sau deasupra acestuia.
  • Lipofilling: implică transferul de grăsime proprie pentru augmentarea sânilor și are ca scop îmbunătățirea conturului acestora.

Mastopexia (ridicarea sânilor):

  • Mastopexia: are ca scop corectarea sânilor lăsați, prin îndepărtarea excesului de piele și repoziționarea mameloanelor.

Corecția sânilor:

  • Intervențiile pentru modificarea dimensiunii sau formei areolelor și mameloanelor: urmăresc îmbunătățirea aspectului estetic al sânilor, restabilirea simetriei sau corectarea unor anomalii congenitale sau post-traumatice.
  • Corectarea asimetriei mamare: asimetria sânilor, caracterizată prin diferențe de dimensiune, formă sau poziție a sânilor, poate fi corectată fie prin augmentarea sânului mai mic sau prin reducerea celui mai mare, cu mențiunea că obținerea unei simetrii perfecte este imposibilă.

Reducerea dimensiunii sânilor:

  • Reducția sânilor: implică îndepărtarea excesului de țesut glandular, adipos și de piele, ceea ce poate reduce disconfortul fizic și emoțional asociat cu sânii prea mari. În plus, forma și poziția sânilor sunt ajustate, iar dimensiunea areolei poate fi redusă pentru un aspect mai armonios.

Impactul intervențiilor mamare asupra alăptării viitoare

Aceste proceduri nu pot fi realizate în timpul sarcinii sau al perioadei de lactație, deci nu vor afecta alăptarea în curs. Însă, ce se întâmplă cu viitoarele sarcini? Poate decizia de a opta pentru o intervenție mamară să influențeze capacitatea de a alăpta în viitor?

În ceea ce privește augmentarea mamară, studiile sugerează că implanturile plasate sub mușchiul pectoral au un impact mai mic asupra lactației comparativ cu cele plasate deasupra mușchiului. Temerea că siliconul sau soluțiile saline ar putea contamina laptele este nefondată, deoarece aceste substanțe nu se scurg în lapte și nu prezintă toxicitate pentru copil. Totuși, în unele cazuri, pentru a obține cele mai bune rezultate, chirurgul poate fi nevoit să intervină asupra structurii glandei mamare, ceea ce ar putea afecta capacitatea de a alăpta, mai ales în cazurile în care sânii sunt constrictivi sau tuberoși.

Procedura de lipofilling, pe de altă parte, afectează, de regulă, mai puțin capacitatea de alăptare a pacientelor, deoarece nu implică plasarea unor implanturi sau tăierea țesutului glandular. Cu toate acestea, în timp, lipofillingul poate duce la resorbția unei părți din cantitatea de grăsime transferată, ceea ce poate modifica rezultatele procedurii pe termen lung.

Pacientele care apelează la mastopexie trebuie să știe că unele tehnici de ridicare a sânilor pot implica o repoziționare semnificativă a mamelonului și a areolei, ceea ce poate influența funcția ductelor lactifere. Pentru a reduce riscurile însă, chirurgii folosesc tehnici care păstrează cât mai mult posibil structura glandulară intactă.

În schimb, procedurile de corecție a sânilor sunt, în general, compatibile cu alăptarea, dar este crucial ca ele să fie efectuate de un specialist care poate minimiza riscurile de afectare a nervilor și ductelor mamare. Dacă intervenția se concentrează pe reducerea dimensiunii areolelor sau repoziționarea mameloanelor, este important ca țesutul care conectează mamelonul la sistemul ductal să nu fie afectat, căci acesta este esențial pentru alăptare.

În cazul intervenției de corectare a asimetriei mamare, dacă aceasta este realizată cu atenție și se păstrează integritatea structurii glandulare și a ductelor lactifere, impactul asupra alăptării poate fi minimizat.

Chirurgia mamară și alăptarea

Nu în ultimul rând, intervenția de reducere a dimensiunii sânilor poate avea un impact asupra capacității de a alăpta, riscurile pot fi gestionate prin tehnici care protejează structura glandulară. Totuși, femeile care intenționează să rămână însărcinate sau să alăpteze în viitorul apropiat ar trebui să evite această procedură, deoarece ar putea afecta rezultatele intervenției.

Chirurgia mamară și alăptarea: sfaturi

Pentru a lua cele mai bune decizii în privința intervențiilor chirurgicale mamare, este esențial ca pacientele să ia în considerare câteva aspecte importante. În primul rând, acestea trebuie să înțeleagă faptul că procedurile estetice mamare nu pot fi efectuate pe durata perioadei de lactație.

În caz contrar, acestea se expun unor riscuri care pot fi, de altfel, evitate, așteptând câteva luni în plus și permițând sânilor să revină la forma lor stabilă. În acest fel, vor putea fi evaluate mai bine opțiunile pe care pacientele le au la dispoziție, iar rezultatele obținute vor fi mai precise.

Un alt aspect pe care acestea trebuie să îl ia în considerare este legat de fluctuațiile hormonale post-sarcină și post-alăptare. În cazul augmentării mamare prin lipofilling de pildă, acestea pot influența considerabil retenția țesutului adipos injectat, afectând astfel rezultatul final al procedurii. Tocmai din acest motiv, este esențial ca pacientele să aștepte o perioadă de câteva luni pentru ca greutatea acestora să devină stabilă.

Consultarea unui specialist cu experiență în chirurgie plastică este, de asemenea, crucială. Discutând cu un expert în domeniu, pacientele pot obține informații detaliate despre fiecare procedură în parte, ceea ce simplifică procesul de luare a unei decizii.

Pentru a programa o consultație alături de dr. Amit Beedasy, medic specializat în chirurgia plastică și microchirurgia reconstructivă, pacientele pot suna la numărul de telefon +40757372648 sau pot scrie un mesaj la adresa de e-mail [email protected].

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter
buton