Ioan Andreescu – „marele artist național”, Ion Țuculescu – medicul-artist de geniu, Pictorii uitați ai României, alături de Noul val de artiști contemporani!

Art Safari, cel mai amplu eveniment expozițional dedicat artei din România, își deschide din nou porțile în București, pe Lipscani 18-20, la Palatul Dacia-România (viitorul sediu al Pinacotecii București – Muzeul Municipiului București), începând cu ziua de vineri, 7 martie. Noua ediție propune un program de excepție, din care nu lipsesc arta de patrimoniu și marii maeștri, alături de artiștii noii generații. 

Iubitorii de artă se pot bucura de expoziții fie printr-o vizită, fie în cadrul unor evenimente speciale – tururi ghidate nocturne și de zi (inclusiv dedicate studenților și seniorilor), ateliere de artă pentru adulți și copii, brunch-uri duminicale. Calendarul evenimentelor este disponibil aici. 

Ce conține sesiunea expozițională: 

Ioan Andreescu. „Adevărul și imaginația”

„Tu ești sănătoasă la cap?” Incredibil ce a cerut Laura Vicol când se afla în arest preventiv. Mărturisirea l-a lăsat fără cuvinte pe Bursucu’. „Tu te auzi, sora mea?”

Recomandarea zilei

Întrebat odată ce crede despre loan Andreescu, Nicolae Grigorescu a răspuns că „Andreescu este cel mai mare artist pe care l-a avut țara, socotindu-mă chiar şi pe mine. Dacă ar fi trăit, ar fi devenit fără îndoială marele nostru artist național” (Radu Bogdan, „Ioan Andreescu”, Editura Meridiane, 1961). S-a stins din viață însă la 32 de ani, înainte ca restrânsa lui faimă să apuce să se răspândească – aşa cum s-a întâmplat mai apoi cu Grigorescu.

Expoziția de la Art Safari, organizată la 175 de ani de la nașterea marelui artist, cu o arhitectura expozițională contemporană semnată de Cosmin Florea,

Imaginile momentului! Nu știa că sunt filmați, așa că blondina i-a dat un pupic și l-a mângâiat tandru pe față. Asta da surpriză! Artista noastră a fost prinsă în fapt / FOTO

Recomandarea zilei

își asumă dificila misiune de a reuni pentru public o bună parte din puținele opere semnate de Ioan Andreescu, disipate în colecții muzeale și particulare, într-o selecție realizată de Maria Munteanu. Cu o operă cunoscută restrânsă (care însumează, în funcție de monograf, între 150 și 250 de lucrări), Andreescu este, pe cât de valoros, pe atât de rar, iar organizarea unei expoziții dedicate este un prilej aparte de cunoaștere și de aprofundare a creației sale remarcabile.

Ion Țuculescu. „Geniul Amator”

„Cazul Țuculescu” (așa cum l-a etichetat ultima mare expoziție dedicată artistului în 2009, tot de către Centrul Cultural ArtSociety) este unic în arta românească: om de știință consacrat și, totodată, cel mai inovator și influent pictor postbelic. Apariția lui Țuculescu ține de efeverscența culturală fără precedent a perioadei interbelice. Destinul operei sale s-a schimbat postum, în 1965, odată cu reorientarea politică a țării. 

Emancipat de imperialismul sovietic, regimul comunist din România a deschis două șantiere ideologice noi, complementare, desprinse de proletcultism: deschiderea internaționalistă spre cultura occidentală modernă și forarea în tradiția locală, națională, perenă. Ca un făcut, la răscrucea dintre aceste două direcții contrastante se impunea un singur nume: Ion Țuculescu, om de știință progresist și geniu creator înșurubat subiectiv în folclorul național. 

La 60 de ani de la expoziția crucială din 1965 organizată la Sala Dalles, Art Safari întreprinde, sub patronajul Ministerului Culturii, o amplă revizionare și, poate, reconsiderare a operei titanului începuturilor artei contemporane românești. Au fost reunite peste 100 de lucrări reprezentative din cele mai importante muzee și colecții private din țară. Expoziția este orchestrată de Cristian Vechiu, cu acompaniament de Erwin Kessler, precum și cu arhitectură expozițională realizată de Cosmin Florea și de biroul de arhitectură aé02 (Elena Viziteu și Anda Zota).

Pictori români uitați. Expoziție prezentată de LIDL

Expoziția prezintă peste 100 de picturi, semnate de zeci de artiști care au avut o contribuție semnificativă în istoria artei românești, dar ale căror nume s-au pierdut (ori s-au omis intenționat) în jumătatea de veac postbelică, îndeosebi din motive ideologice. Ipolit Strâmbu, Nicolae Grant, Elena Popea, Constantin Aricescu, Mihail Simonidy, Nina Arbore, Mina Byck Wepper sau Alexandru Țipoia sunt doar câțiva dintre artiști.

Proiectul își propune să pună într-un format expozițional și să ducă mai departe demersul științific al cărții, de mare senzație la vremea ei, scrise de Tudor Octavian, jurnalist, scriitor și cronicar de artă (publicate în 2003 la editura NOI media print, sub numele „Pictori români uitați”). Curatori: Tudor Octavian și Maria Munteanu

Young Blood 4.0. Noul val de artiști contemporani

Expoziția reunește artiști români din diferite regiuni ale țării, exponenți ai generațiilor tinere, studenți, absolvenți și artiști emergenți în plin proces de (auto)descoperire, de experimentare și de articulare a propriilor viziuni asupra artei contemporane. Tematicile propuse – spațiul interior, iubirea și alteritatea – sunt formulate în așa fel încât să ofere un punct de sprijin, o referință, o cheie de lectură pentru traversarea peisajului expozițional. Artiștii prezenți demonstrează că, dincolo de aceste teme și/sau repere teoretice, manifestarea pluralismului estetic este dirijată de sensibilități contemporane, de istorii personale și o raportare lucidă la cultura vizuală și la dimensiunea socială a artei – „tot ce se vede este hipersubiectiv”.

Curator: Călina Coman

Partener: Institutul Cultural Român 

„cu sau împotriva trendului. intervenții fotografice contemporane”. O expoziție de fotografie realizată de ifa în parteneriat cu Art Safari

Expoziția prezintă lucrările a doi fotografi, Viktoria Binschtok (n.1972) și Michael Schäfer (n. 1964), care folosesc și reflectă asupra imaginilor din mass-media, explorând diferitele moduri în care acestea operează. Ei abordează, de asemenea, autonomia tot mai mare a imaginilor într-o lume interconectată care în viitor va fi dominată de algoritmi digitali. 

În acest sens, lucrările lor pot fi privite în cadrul unei tradiții de interes artistic față de mass-media, care datează din anii 1970; ele reprezintă, de asemenea, o generație nouă de artiști care extind noțiunea de fotografie și potențialul său de documentare.

Curator: Christin Müller

From Lab to Life. O expoziție dedicată istoriei și evoluției farmaciei

De la leacurile din Evul Mediu la farmaciile moderne, expoziția From Lab to Life oferă o perspectivă amplă asupra dezvoltării acestui domeniu esențial pentru viața de zi cu zi. Explorăm documente rare, instrumente farmaceutice de epocă și momente-cheie care au modelat evoluția profesiei din această arie de activitate. 

Cu ocazia aniversării a 30 de ani de activitate în România, Bristol Myers Squibb (BMS) susține expoziția From Lab to Life, reafirmându-și angajamentul pentru inovație, pentru excelență științifică și pentru îmbunătățirea vieții pacienților. De-a lungul existenței sale, compania a adus pe piață terapii inovatoare care au schimbat vieți și a investit în dezvoltarea unui sistem de sănătate mai eficient și rezilient. Expoziție curatoriată de Monica Dumitru, arhitectură expozițională gândită de Diana Nicolaie.

Rădăcini. O meditație vizuală dedicată patrimoniului imobil

Expoziția realizată de curatorii Ana Maria Crișan și Iulia Gorneanu este o odă vizuală dedicată patrimoniului material imobil, o meditație asupra lumii neschimbate care i-a servit drept sursă de inspirație lui Constantin Brâncuși. Simbolic intitulată „Rădăcini”, expoziția organizată de Institutul Național al Patrimoniului își propune să expună un stadiu premergător creației brâncușiene, surprinzând cadre din lumea satului românesc, acele fragmente prețuite de marele artist, așa acum probabil le-a văzut acesta și care au stat la baza viziunii sale creatoare. 

Fluturi 

Expoziția explorează, prin stiluri variate – de la expresionism și abstractizare la pop-art și interpretări contemporane – simbolul fluturelui ca reprezentare a efemerității, a renașterii și a metamorfozei. De-a lungul timpului, numeroși artiști – atât străini, cât și români – au transpus în artă frumusețea și simbolismul fluturelui. În anii ’50, Andy Warhol a experimentat serigrafia, realizând felicitări decorate cu fluturi. Între altele, fluturele lui Warhol, prezent în expoziția de la Art Safari, ilustrează marea sa atracție pentru motiv. 

Curator: Monica Dumitru

Libertatea.ro

Cât costă mașina pe care și-a cumpărat-o Oana Roman. „Mi-am dorit-o de când a apărut anul trecut. Am visat la ea”

Fanatik

Cel mai ieftin oraș din Europa perfect pentru un city break. Poți avea o vacanță de vis cu bani puțini, mâncarea e bună, iar multe dintre clădiri au o arhitectură spectaculoasă

GSP.ro

Pățaniile unui francez pe străzile din București: „Am simțit animozitatea imediat ce am urcat în taxi”

Click.ro

Zodiile cu noroc în dragoste în primăvara aceasta. Unele reaprind flacăra iubirii, altele își întâlnesc jumătatea

Urmărește-ne pe Google News