Creștinii din întreaga lume vor sărbători anul acesta Paștele ortodox și pe cel catolic împreună, astfel că Floriile în 2025 voi coincide și ele, fiind sărbătorite în aceeași zi de întreaga comunitate creștină. Află când sunt Floriile în 2025, de unde vine numele sărbătorii și ce tradiții respectă credincioșii români.
Anul acesta, în 2025, creştinii ortodocşi şi cei catolici vor sărbători Paștele și Învierea Domnului pe data de 20 aprilie. Se întâmplă rar ca această mare sărbătoare creștină să coincidă în calendarul ortodox și cel catolic, dar cu atât mai mare va fi bucuria când lumina de Înviere se va răspândi în lume.
La fel de mare este bucuria pe care o vor aduce Floriile în 2025, sărbătorite cu speranță, cu rugăciuni și cu numeroase flori în cinstea Domnului Iisus Hristos. Data la care vor fi Floriile în 2025 este data de 13 aprilie și, conform, tradiției este ultima duminică din Postul Paștelui, înainte de Învierea Domnului.
Creștinii se spovedesc de Florii
Sărbătoarea Floriilor încheie Postul Mare şi ne îndeamnă să ne spovedim înainte de Săptămâna Patimilor şi de Sfintele Paşti. Toţi creştinii ar trebui să se bucure de Învierea Domnului cu sufletul împăcat după Sfânta Împărtăşanie.
Isus s-a arătat lumii de Florii şi a intrat în Ierusalim propovăduind pacea şi iubirea. „Osana! Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului!” (Ioan XII,13) – a strigat poporul la vederea Mântuitorului care îl înviase din morţi pe Lazăr. Sunt cuvinte pe care mulți creștini le cunosc și le rostesc când vin Floriile în 2025. Rostind sau cântând aceste cuvinte, ne adresăm Domnului Hristos, Biruitorul morţii, așteptând prin aceasta Învierea tuturor, învierea cea de obşte.
În Duminica Floriilor, fiecare creștin și întreaga biserică retrăieşte intrarea lui Hristos Domnul în cetatea Ierusalimului, spre împlinirea Misterului Pascal – al morţii, învierii şi preamăririi Domnului Nostru Isus Hristos. ”Această comemorare este simbolizată printr-o procesiune a credincioşilor, care poartă în mâini ramuri de salcie (palmier sau măslin) în cinstea triumfului lui Cristos, urmată de Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, la care se proclamă şi se meditează Patima Domnului”, ne transmite părintele Ieronim Iacob, purtătorul de cuvânt al Ahiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti.
Cel mai lung post al anului, Postul cel Mare, durează 48 de zile. Ortodocşii se feresc de anumite alimente: carne, peşte, lapte, brânză, ouă, ulei sau alcool. Dar postul înseamnă mai mult decât interdicţia la mâncare. În primul rând, înseamnă dragostea faţă de Dumnezeu şi este perioada în care trebuie să fim mai buni, mai iertători şi mai cumpătaţi.
Aceeaşi semnificaţie o are postul şi pentru catolici. Diferenţa constă însă în durata postului şi regulile mai puţin severe. Catolicii ţin post 40 de zile, începând din Miercurea Cenuşii, când se ţine post negru. În rest, au voie să mănânce ouă şi lactate, doar carnea fiind interzisă, mai ales vinerea, când a fost răstignit Isus.
Când vin Floriile în 2025, ortodocşii au dezlegare la peşte, untdelemn şi vin, dar nu consumă carne. Credincioșii catolici pregătesc și ei preparate din carne de pește, dar evită carnea de pasăre sau de porc.
Floriile în 2025. Calendarul Pascal
Atât ortodocşii, cât şi catolicii vor serba Floriile în 2025 pe data de 13 aprilie, iar Paştele pe data de 20 aprilie. Duminica Floriilor este întotdeauna cu o săptămână înainte de Paște. Iar data Paştelui se calculează în funcţie de echinocţiul de primăvară.
Biserica Ortodoxă stabileşte sfânta sărbătoare în prima duminică după prima lună plină astronomică ce urmează echinocţiului, dar ţine cont de vechiul calendar iulian. În schimb, catolicii ţin cont de calendarul gregorian şi de luna plină ecleziastică. Datele diferite la care se serbează Paştele nu constituie un motiv de dezbinare între ortodocşi şi catolici. Dar bucuria sărbătorii este cu atât mai mare când datele coincid, așa cum se întâmplă în acest an.
Floriile, sărbătorite cu speranță și procesiuni
Procesiunea de acum două mii de ani, când Isus a intrat ca un Împărat în Ierusalim, este sărbătorită în fiecare an, cu evlavie şi rugăciuni. Credincioşii vin cu flori şi ramuri înmugurite la biserică. În rânduiala ortodoxă, după Sfânta Liturghie, preoţii stropesc cu agheasmă ramurile de salcie, citesc rugăciuni de sfinţire şi aprind lumânări, semn al biruinţei vieţii asupra morţii.
După slujbă, oamenii se întorc acasă cu ramurile sfinţite şi împodobesc cu ele icoanele, ferestrele şi uşile, să fie ocrotiţi şi feriţi de rele.
În marile orașe, credincioșii ortodocşi se adună în procesiune de Florii. Şi anul acesta, în Bucureşti, sute de credincioşi sunt aşteptaţi să urmeze Icoana Intrării Domnului în Ierusalim, mergând pe jos de la mănăstirea Radu Vodă până la Catedrala Patriarhală.
Seara, când vin Floriile în 2025, încep deniile, „cele mai frumoase şi mişcătoare slujbe şi cântări de peste an”, cum spunea părintele Ilie Cleopa. Seară de seară, înainte de Paşte, creştinii ortodocşi sunt aşteptaţi la slujbele care ne aduc aminte de patimile Mântuitorului.
Credincioşii catolici vor participa şi ei la o procesiune deosebit de frumoasă în timpul căreia vor purta crengi înmugurite de salcie, stropite cu apă sfinţită. Arhiereii vor purta veştminte de culoare roşie, care amintesc de tunica lui Cristos şi de sângele său vărsat pentru mântuirea oamenilor.
Se proclamă Evanghelia intrării Domnului în Ierusalim, iar în fruntea procesiunii, ministranţii vor purta cădelniţa fumegândă, Crucea împodobită cu ramuri de salcie şi lumânări aprinse. Credincioşii cântă imnuri şi psalmi în cinstea Mântuitorului şi, din când în când, răsună refrenele: „Osana, Fiul lui David!” sau „Osana, în veci Osana!…” O parte din ramurile de salcie sfinţite care rămân la biserică se usucă şi se ard, iar cenuşa lor se presară, anul viitor, pe capul credincioşilor în Miercurea Cenuşii care marchează începutul Postului Mare.
De unde vine numele de Florii
În duminica Floriilor, Iisus a intrarea în Cetatea Ierusalimului unde a fost aclamat ca un adevărat Împărat și Mesia, așteptat cu speranță de poporul credincios. Vestea despre credința propovăduită de Iisus, despre miracolele Sale și despre puterile sale primite de la Dumnezeu ajunsese deja în Cetatea Sfântă.
Mulți oameni îl așteptau cu nerăbdare pe cel care propovăduia iertarea, lumina și bucuria. Pentru ei, Iisus era Mesia, Fiul Domnului trimis să îi izbăvească din sărăcie și sclavie. Oameni din toată cetatea i-au ieșit în cale lui Hristos și l-au ridicat în slăvi, purtând în mâini ramuri de finic și de măslini înflorite.
La vremea respectivă, romanii care aveau sub dominație pământurile lui Israel, o sărbătoreau pe zeița Flora, ieșind pe străzi cu flori și crengi înmugurite în mâini. Intrarea lui Iisus în Ierusalim s-a confundat cu sărbătorile închinate Florei, astfel că ziua în care Iisus a fost aclamat drept Împărat a căpătat numele de Duminica Floriilor.
Obiceiuri păstrate în Duminica Floriilor
Marea sărbătoare care se ține în Duminica Floriilor este Intrarea Domnului în Ierusalim. Iisus îl înviase din morți pe Lazăr, arătând tuturor că puterea Domnului este nemărginită și că numai credința poate aduce izbăvirea.
„Osana! Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului!” (Ioan XII,13) – a strigat poporul la vederea Mântuitorului și tot mai mulți curioși s-au alăturat alaiului care venea alături de Iisus. Floriile reprezintă o mare sărbătoare în tradiția creștină, marcată prin slujbe speciale, procesiuni și obiceiuri deosebite.
Se pregătește pește fript
În Duminica Floriilor, creștinii care țin post au dezlegare la pește. Gospodinele gătesc diferite bucate simple, de post, și diverse preparate din pește, care este considerat simbolul creștinismului timpuriu.
O veche tradiție creștină spune că este cel mai sănătos să mănânci pește fript pe jar în ziua de Florii, deoarece peștele fript era hrana cea mai bună a creștinilor din cele mai vechi timpuri.
Se împletesc cununi de salcie
În dimineața de Florii, femeile adună crengi de salcie înmugurită și flori de primăvară cu care merg la biserică, la slujbă. După Sfânta Liturghie, preoţii stropesc cu agheasmă crenguțele de salcie, citesc rugăciuni şi aprind lumânări, semn al biruinţei vieţii asupra morţii.
Tradiția spune că toate florile și crengile sfințite la biserică în această zi sunt tămăduitoare și îi ocrotesc pe cei care se roagă cu adevărat.
Crengile de salcie se împletesc în cununi și se pun la icoane unde se țin până la Rusalii sau chiar tot anul. De asemenea, se mai spune că trebuie să porți cingătoare din crengile de salcie sfințite, când sunt Floriile în 2025, pentru că salcia te ferește de boli, să nu te doară spatele și să muncești cu spor.
Femeile pun crenguțele de salcie la ușă, la poartă și la ferestre, să le ocrotească familia și casa.
Se dă de pomană pâine proaspătă
În unele zone din țară, gospodinele pregătesc de dimineață atâtea pâinici rotunde câți membrii ai familiei sunt în casă. Fiecare pâinică este decorată frumos cu flori și cruci și apoi dăruită de pomană celor mai sărmani din sat.
Se scot așternuturile la soare
Tot în dimineața de Florii, se scot din casă hainele și așternuturile care se scutură de praf și se lasă întinse la soare, dacă e vremea bună. Este un gest simbolic pentru a alunga urâtul și boala din casă. Se mai spune că, dacă este vremea frumoasă când vin Floriile în 2025, așa va fi și de Paște, iar dacă se aud cântând broaștele, înseamnă că vine vara mai devreme.
Se fac băi cu busuioc
Iar seara, fetele pun la fiert apă cu busuioc și se spală pe față și pe cap cu această apă, pentru a fi frumoase și pentru a avea părul lung și bogat. De asemenea, băile cu busuioc sfințit sunt considerate foarte sănătoase și au rolul de a ocroti pruncii și bolnavii care le folosesc de Florii.