Personaj plin de mister și fascinație în poeziile romantice sau un simplu corp ceresc denumit de astronomi satelitul Pământului, Luna mai are câteva taine bine ascunse, chiar dacă este intens studiată. Descoperă cele mai interesante curiozități despre Lună și detalii pe care nu le știai despre satelitul natural al Terrei.
Știai că Luna este cel mai mare satelit planetar din Sistemul nostru solar prin comparație cu planeta pe care o orbitează? Aceasta este una dintre cele mai puțin cunoscute curiozități despre Lună, iar în acest material vei descoperi mult mai multe detalii interesante și fapte științifice recent descoperite despre satelitul nostru natural.
Luna este de patru ori mai mică decât Pământul și are un diametru de aproximativ 3.474 km. Masa lunară reprezintă doar 1/81 din masa planetei noastre, în timp ce gravitația la suprafața sa este de șase ori mai mică decât cea de pe Pământ. Luna este al cincilea cel mai mare satelit natural din sistemul solar, dar din punct de vedere al densității ocupă locul al doilea, după Io, satelitul planetei Jupiter.
Cum s-a format Luna
Se consideră că Luna s-a format acum 4,51 miliarde de ani, la o perioadă relativ scurtă după formarea planetei noastre. Există mai multe ipoteze pentru originea Lunii, dar cea mai acceptată explicație este că Luna s-a format din resturile rămase după un impact uriaș între Pământ și un corp de dimensiunile lui Marte, numit Theia. Diverse fragmente de rocă și praf care au rezultat din acest impact colosal s-au adunat pe orbita Pământului și s-au unit formând un corp ceresc cu o masă densă care, de atunci, se învârte în jurul Terrei, având influențe puternice asupra mareelor oceanice.
Luna este în rotație sincronă cu Pământul, adică arată întotdeauna aceeași față către el, fiind una dintre cele mai populare curiozități despre Lună. Partea vizibilă fiind marcată de mări lunare vulcanice întunecate, care umplu spațiile dintre zonele înalte ale scoarței și craterele de impact mai proeminente. Văzută de pe Pământ, este al doilea obiect ceresc vizibil de pe Pământ ca strălucire, după Soare.
Distanța medie până la Lună este de 384.400 km. Luna efectuează o rotație completă în jurul Pământului în 27 de zile, 7 ore, 43 de minute și 11.6 secunde; în acest interval Luna are 4 faze: Luna nouă, primul pătrar, Luna plină și ultimul pătrar, care se repetă în 29 de zile, 12 ore, 44 de minute și 2.8 secunde.
Luna este un corp stâncos, cu cratere (cel mai mare are o lățime de peste 85 km), munți și întinderi uriașe de lavă solidificată, cunoscute sub denumirea de „mări lunare”. Satelitul Pământului este format în principal din roci și metale și are o structură internă stratificată, similară cu cea a planetei noastre, compusă din miez (nucleu), manta și scoarță.
Experții consideră că această structură s-ar fi dezvoltat prin cristalizarea fracționată a unui ocean global de magmă la scurt timp după ce s-a format Luna.
Oamenii de stiință spun că este foarte probabil ca Luna să aibă un nucleu foarte mic (1 – 2% din masa ei) de aproximativ 680 km în diametru; se presupune că nucleul este alcătuit în mare parte din fier, dar poate conține și alte metale.
Scoarța sau stratul exterior al Lunii are o grosime de aproximativ 70 km pe emisfera din partea apropiată a Pământului și de 150 km pe partea îndepărtată. Aceasta este alcătuită din oxigen, siliciu, magneziu, fier, calciu și aluminiu, cu cantități mici de titan, uraniu, toriu, potasiu și hidrogen, potrivit site-ului oficial al NASA.
Fenomene curioase pe Lună
Luna are o atmosferă foarte subțire, aproape inexistentă, astfel căldura nu este reținută și temperatura la suprafață variază de la 134 de grade ziua, în bătaia Soarelui, la -153 grade Celsius noaptea.
Un om cântărește mult mai puțin pe Lună, datorită gravitației mici, și poate face salturi spectaculoase, deplasându-se cu o viteză care nu îi este posibilă pe Pământ.
Lipsa unei atmosfere și a curenților sau vânturilor face ca orice strat de praf sau urmă să rămână neschimbate timp de milioane de ani.
Cu milioane de ani în urmă, pe Lună existau vulcani activi. Cu timpul, toți au devenit inactivi. Vulcanii de pe Lună nu au mai erupt de câteva ere!
Dacă am vorbi pe suprafața Lunii nu s-ar auzi nimic deoarece nu există o atmosferă așa cum avem pe Pământ, drept urmare sunetul nu ar avea cum să se propage.
Și pe Lună sunt cutremure, dar au o intensitate mai mică decât pe Terra. În schimb, pot dura mai mult, aproape o oră.
Curiozități despre Lună
Numele Lunii provine din termenul latin lūna, care la rândul lui provine dintr-un mai vechi termen *louksna. Acesta din urmă a fost moștenit din radicalul indoeuropean leuk- cu sensul de „lumină” sau „lumină reflectată”.
Numele satelitului nostru natural se scrie întotdeauna cu majusculă – Luna. În situația în care vorbim despre luna calendaristică de 30 sau 31 de zile, atunci substantivul luna se scrie cu literă mică în interiorul proprozițiilor și frazelor.
Așa cum este ușor să ne dăm seama, substantivul ”lună”, folosit pentru durata de timp de 30/31 de zile a fost împrumutat de la numele Lunii, chiar dacă satelitul nostru natural se rotește în jurul pământului într-o perioadă mai scurtă de timp, decât luna calendaristică.
În pofida opiniei generale, orbita Lunii în jurul Pământului nu este circulară, ci ovală, așadar distanța Pământ – Lună variază de la 363.300 (perigeu) km la 405.500 km (apogeu). Datorită acestui lucru, când Luna ajunge în faza de Lună plină și se află aproape de perigeu, adică în cel mai apropiat punct de Terra, avem senzația că Luna este mult mai mare și putem vedea craterele și umbrele de pe suprafața Lunii cu ajutorul unui simplu binoclu. Această fază este numită mai nou drept Super Luna deoarece pare mult mai mare și mai aproape de Pământ.
Prima misiune fără echipaj pe Lună a avut loc în 1959, atunci când Luna 2, o sondă spațială lansată de Uniunea Sovietică, s-a prăbușit pe suprafața Lunii. Prima misiune cu echipaj a fost Apollo 11, în 1969, atunci când Neil Armstrong a devenit primul om care a pășit pe Lună.
Steagul american au fost arborat simbolic pe suprafața Lunii, dar nicio țară nu are dreptul să revendice suprafața Lunii; în anul 1967 s-a semnat Tratatul Spațiului Cosmic, care prevede ca Luna se află sub aceeași jurisdicție precum apele internaționale; tratatul interzice armele și echipamentele militare pe suprafața Lunii; conform tratatului, orice țară din lume are dreptul de a explora pașnic Luna.
Începand cu anul 2004, Japonia, China, India, SUA și Agenția Spațială Europeană au trimis sonde pe Lună; unul dintre rezultatele misiunilor a fost descoperirea apei înghețate în craterele de la poli. Apa ar fi fost adusă de cometele care s-au izbit de suprafața Lunii.
Partea îndepărtată a Lunii are o scoarță, cu 48 km mai groasă decât cea dinspre Pământ. Se consideră că aceasta este din cauza faptului că Luna a rezultat din amalgamarea a două corpuri diferite.
Primul om din lume care a măsurat distanța Pământ-Lună a fost astronomul grec Hipparchus (190-120 i.Hr.); acesta a greșit doar cu 26.000 km distanța actuală, o eroare infimă, având în vedere că nu avea la dispoziție sateliții și tehnologia din zilele noastre.
Privite de pe Pământ, atât Luna, cât și Soarele par să aibă aproximativ aceeași dimensiune. Cum se explică acest lucru? Datorită faptului că Luna este de 400 de ori mai mică decât Soarele, dar se află de 400 de ori mai aproape de Pământ, decât Soarele.
Luna se îndepărtează de Pământ cu aproximativ 3,8 centimetri în fiecare an, iar experții astronomi estimează că va continua să o facă și în următorii 50 de miliarde de ani. Asta înseamnă că Luna va avea nevoie atunci de 47 de zile pentru a se roti în jurul Pământului. Atunci când s-a format, Luna era de zece ori mai aproape de Pământ decât este astăzi.
Luna are o influență destul de puternică asupra mareelor de pe Pământ, inclusiv asupra mareelor de scoarță. Dar ea influențează și timpul! Luna este vinovată de “alungirea timpului”, provocând un decalaj de 2 milisecunde la fiecare 100 de ani.
Așa cum gravitația Lunii este cauza principală a mareelor de pe Terra, gravitația planetei noastre are și ea efect asupra Lunii. Planeta noastră exercită o atracție mult mai puternică asupra Lunii decât asupra noastră.
Dacă ar fi posibil să se ajungă cu mașina pe lună, drumul ar dura în jur de 130 de zile.
Fazele Lunii au fost observate cu deosebită atenție din cele mai vechi timpuri și au fost calculate cu exactitate de către astronomii din Persia sau din Egipt. Aceștia au putut calcula inclusiv apariția eclipselor de Lună. Cu ajutorul fazelor Lunii s-au calculat primele zodiace și calendare. Datorită lor, în zilele noastre calculăm data Paștelui care pică în prima duminică după prima sâmbătă după prima Lună plină de după echinocțiul de primăvară.
Astronomul și geologul Eugene Shoemaker este primul om ”înmormântat” pe Lună, cenușa lui fiind dusă pe suprafața Lunii într-o capsulă cu misiunea Lunar Prospector în 1999.
Superstiții și credințe populare despre Lună
Bunicii noștri spuneau că Luna ne amăgește: când ia forma literei C este de fapt în descreștere, iar când are forma literei D este de fapt în creștere. Aceasta este o vorbă veche din bătrâni prin care poți deosebi primul de ultimul pătrar.
Dacă te măriți când este Lună plină, vei avea mare noroc în căsnicie, dragoste și prosperitate.
Femeile însărcinate nu trebuie să se uite la Luna plină, pentru că riscă să piardă sarcina.
Dar copiii născuți pe Lună plină sunt considerați foarte norocoși și sănătoși.
Când este Lună plină, trebuie să faci curat și să arunci vechiturile, pentru a curăța casa de energii negative.
Dacă nu ai deloc bani, ieși afară în nopțile cu Lună plină, deschide portofelul și roagă-te să se întoarcă banii. Chinezii credeau că acest ritual aduce bani în buzunarele goale!