Holy Molly, omul din spatele artistului. Totul despre povestea „magică” de iubire pe care o trăiește: „Pot trece peste orice” / Exclusiv

Holy Molly (28 ani) și-a început cariera în anul 2010 când s-a prezentat publicului drept Miss Mary. În anul 2019 a decis că este timpul să se reinventeze și așa a apărut artista care a cunoscut succesul cu piese precum „Plouă”, „Facem cum vrei tu” sau „Totul meu”. Într-un interviu acordat Unica.ro, cântăreața a vorbit deschis despre greutățile pe care le-a întâmpinat la începutul carierei, povestea magică de iubire pe care o trăiește și primul concert solo. Descoperiți-o mai jos pe Holy Molly, omul din spatele artistului.

Cuprins

1 Holy Molly, despre „PULS”, primul concert solo și copilăria în București
2 Refuzurile întâmpinate la începutul carierei și pasiunea pentru actorie
3 Povestea din spatele cicatricilor lui Holy Molly
4 Holy Molly, despre cea mai mare frică. „E o certitudine, știu, tocmai de asta e o frică atât de puternică”
5 Cine este iubitul artistei

Holy Molly, despre „PULS”, primul concert solo și copilăria în București

Holy Molly a avut primul ei concert „PULS”, unde a lansat câteva piese în avanpremieră de pe următorul ei album. Artista a vorbit despre această experiență, dar și despre copilăria ei plină de evenimente, aceasta intrând de mică în contact cu muzica.

VEZI GALERIA FOTO(1 / 8)

Bună, Holy Molly! De curând ai susținut primul tău concert sută la sută solo, PULS, cum a fost pentru tine experiența? E ceva ce ai face diferit?

“PULS” a fost cel mai frumos moment al carierei mele de performer de până acum. Fiind primul meu concert solo, am avut emoții mari, dar evenimentul a fost pe măsură. Pe lângă piesele deja lansate, am cântat în avanpremieră piese de pe următorul meu album. De asemenea, cei care au participat la “PULS” au putut să audă noul meu single, o colaborare extrem de frumoasă și fresh.

Mesajul transmis de cei 4 băieți ai lui Silviu Prigoană, după înmormântarea tatălui lor

Recomandarea zilei

Cum a fost să crești în București și care este cea mai mare poznă pe care ai făcut-o în copilărie?

Poznele mele se rezumă la localitatea din care sunt bunicii mei, căci acolo m-am simțit copil. Acolo puteam să fur mere, să mă ascund prin curțile oamenilor sau să merg „la gârlă” până când venea bunica după mine. Pentru mine, Bucureștiul a fost locul în care am lucrat de mică, întrucât m-am apucat de muzică la o vârstă foarte fragedă și de atunci nu m-am mai oprit. Nu am gustat din nebunia orașului, am crescut într-un cartier mic, într-un bloc mic unde toată lumea știa pe toată lumea, iar comunitatea era unită. Eu făceam drumuri între școală, lecții de canto, pian, chitară, concursuri și iar lecții.

SECRETUL BANILOR de la Asia Express. Ce s-a aflat acum despre emisiunea de suflet a Monei Segall

Recomandarea zilei

Am aflat că ai crescut cu un părinte bolnav. Cum te-a modelat acea experiență în omul de astăzi? Ne poți oferi mai multe detalii despre acea perioadă din viața ta?

Cele mai multe detalii le puteți găsi în EP-ul meu intitulat “Liliac”. Acolo este povestea mea și cred că așa este cel mai înțelept să fie auzită de oameni: prin muzică.

Citește și: Eșecul prin care era să treacă Holy Molly la primul său concert: „I-a spus mamei că urmează să trăiesc o dezamăgire”

Citește și: Cântăreața Holy Molly s-ar căsători cu Connect-R: „În viață dacă lansezi o idee poate se întâmplă” / Video

Refuzurile întâmpinate la începutul carierei și pasiunea pentru actorie

Ai povestit în trecut că la începutul carierei muzicale te-ai confruntat cu refuzuri și piedici, care crezi că a fost motivul și cum ai reușit să le depășești?

Nu a existat un motiv anume, iar dacă a existat, nu vreau să îl știu. Am primit refuzuri și piedici pentru că așa trebuia să se întâmple, ăsta este parcursul în orice carieră. Nu m-am născut învățată, nu m-am născut perfectă, tot ce am trăit m-a modelat, anii ăia au reprezentat cel mai bun curs de dezvoltare personală.

Îți mai dorești un premiu Grammy la fel de mult cum îți doreai la 17 ani, când nu ai reușit să pleci în SUA?

Activ? Nu. In the back of my mind? Normal, orice artist pornește de la visul suprem și, oricât de mult s-ar schimba drumul pe parcurs, nu s-ar supăra nimeni să aibă pe noptieră o confirmare a muncii sale. Dar pentru mine acum muzica reprezintă mult mai mult de atât.

Deși ai urmat UNATC, ai decis să iei o pauză de la actorie în favoarea muzicii. Când te vezi revenind la acea pasiune și unde ți-ar plăcea să joci cel mai mult, într-un serial, film sau pe scena teatrului și de ce?

Îmi e dor de teatru, căci acolo sunt emoțiile cele mai crude și reale. În schimb, mă tentează mult să încerc zona de film. Încerc să creez un personaj în fiecare videoclip pe care îl fac, așa mă țin pe linia de plutire când vine vorba de a doua mea mare pasiune.

Cum a fost perioada studiilor pentru tine?

Studiul actoriei a reprezentat cea mai mare dezvoltare și descoperire a personalității mele. Știu sigur că, fără acei ani de studiu, nu aș fi fost ceea ce sunt astăzi și, probabil, aș fi renunțat și la muzică. A fost tot ce aveam nevoie ca să înțeleg că sunt un performer, iar exprimarea artistică pentru mine este un instinct ce trebuie valorificat.

Povestea din spatele cicatricilor lui Holy Molly

Ce ar fi surprinși oamenii să afle despre tine, în afară de fobia ta de catifea?

Că atunci când aveam 4 ani, un doctor i-a spus mamei mele că sufăr de nanism. Cred că a fost cea mai mare sperietură a ei legată de mine.

Ai vreo cicatrice? Dacă da, care este povestea din spatele ei?

Am multe cicatrici și semne din naștere și îmi place mult să le evidențiez. Cea mai vizibilă este la buza superioară și am căpătat-o în urma unui accident rutier destul de grav, acum mulți ani. Îmi readuce aminte că pot trece peste orice.

Citește și: Cristina Joia de la Visuri la cheie vorbește despre cea mai grea perioadă din viața ei: “A fost cea în care m-am operat de trei ori la plămâni. Sufăr de o boală rară. Inițial, nu a fost diagnosticată corect” / Exclusiv

Citește și: Anca Dinicu a născut un băiețel. Actrița a dezvăluit numele bebelușului

Holy Molly, despre cea mai mare frică. „E o certitudine, știu, tocmai de asta e o frică atât de puternică”

Care este momentul acela foarte greu de depășit care te-a ajutat să devii omul de astăzi?

Nu pot numi un moment anume, este un roman întreg de întâmplări (în unele am fost personajul principal, în altele secundar, uneori doar spectator). Mai important decât momentele respective cred că a fost felul în care am revenit asupra lor, le-am reintegrat sau vindecat în timp. Acolo a fost munca reală și acele mecanisme m-au schimbat în bine.

Mai faci terapie? Ce mesaj ai pentru oamenii care se confruntă în aceste momente cu momente mai dificile?

Terapia a fost un factor esențial în maturizarea și înțelegerea realității. Bineînțeles că pentru fiecare om funcționează altceva. Mesajul meu este că nimic nu trece sau nu se rezolvă dacă nu faci nimic în privința asta. Chiar și pașii mici, dar constanți, pot duce la o schimbare în bine. Așa că nu amânați ajutorul.

Care este cea mai mare frică a ta?

Că pot să pierd oamenii pe care îi iubesc. E o certitudine, știu, tocmai de asta e o frică atât de puternică.

Cine este iubitul artistei

Crezi că este mai greu să ai o relație ca artist?

Nu. Este greu să ai o relație atunci când crezi că e greu să ai o relație. Și artiștii sunt oameni normali, cu nevoi normale.

Cum ar trebui să fie partenerul perfect pentru tine? A apărut această persoană în viața ta?

Da, a apărut, iar povestea mea de dragoste este una frumoasă și magică, tocmai de aceea o protejez. Niciodată nu am crezut în rețete, fiecare om este un izvor nesecat de experiențe, sentimente, lecții, de aceea nu am mers niciodată pe un tipar. Iubirea nu ar trebui să înceapă cu reguli.

Ai vreo experiență amuzantă sau înfricoșătoare din vreo călătorie, de la vreun concert sau de la vreo filmare?

O experiență înfricoșătoare la momentul respectiv, dar acum, în retrospectivă, funny, a fost când am filmat videoclipul piesei „Plouă”. Trebuia să filmăm în Barcelona, toată echipa era acolo, inclusiv Tata Vlad, iar eu am pierdut primul zbor. A doua zi mi-am luat un nou bilet, am făcut check-in, am așteptat, dar nu m-au mai lăsat să intru în avion. Culmea este că îmi luaseră deja bagajul, iar în interiorul lui se aflau toate ținutele, bijuteriile, încălțămintea pentru clip. Practic, trolerul meu a luat singur avionul pe cursa București – Barcelona. Abia a treia zi am reușit să prind un zbor, iar în aeroportul din Barcelona căutam disperată bagajul, cu Google Translate pe telefon, căci nu știam o boabă de spaniolă pe atunci. Cu o oră înainte să se dea rec pe set, eu îmi îmbrățișam trolerul ca pe un copil, fericită că nu mi l-a luat nimeni. Am povestit la vremea aia toată experiența în online, iar concluzia a fost că a meritat tot haosul, doar așa putea să se nască cel mai de impact proiect al meu de până atunci.

Vezi în Galeria FOTO de mai sus mai multe imagini cu Holy Molly

Foto: Vlad Andrei, Daniel Ilinca

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro